Părintele Cleopa – Lucrarea constiintei

8:52 pm, octombrie 6, 2010 în Cuvinte de folos, Dreapta socoteală, Pocainta, Păcate, Părintele Cleopa, Smerenie de admin

Parintele Cleopa

Parintele Cleopa

Cel mai adanc glas in inima noastra este constiinta, glasul lui Dumnezeu din om, care ne indeamna numai la bine si ne opreste de la rau, si al doilea este sufletul cuvantului. Sufletul cuvantului este cuvantul cel dinlauntru, asezat de Dumnezeu in inima, cu care vorbim – ca nu vorbim sonor. Acesta se cheama si ” sufletul cuvantului “, cum spune Sfantul Ioan Damaschin. Cuvantul asezat de Dumnezeu in inima omului de la zidirea lui, cu care vorbim tainic, nu cuvantul sonor.


Cuvantul sonor este imbracamintea cuvantului din inima. Cuvantul sonor ne face sa vorbim. Dar acela este asezat in inima tainic. Vezi ca stai si vorbesti ceasuri intregi singur. Citesti o carte numai cu gandul, fara sa misti limba. Acesta-i sufletul cuvantului. Cuvantul cel tainic asezat in inima. El este pus de Dumnezeu acolo. Prin el vorbim cu Dumnezeu tainic; si in rugaciune si oricand. Punem la cale toate problemele. Acesta lucreaza impreuna cu constiinta, este glasul lui Dumnezeu din om.


Daca am gresit, ma mustra. Daca am facut bine, ma bucura totdeauna. Da, este pus de Dumnezeu in om cuvantul cel inauntru asezat. Acesta-i cuvantul tainic care lucreaza cu constiinta, fara sa ma mustre nimeni. Am gresit, nimeni nu ma mustra. Acela insa, nu !


Spune Sfantul Ioan Gura de Aur: ” Constiinta este judecator drept. N-o poti potoli nici cu parale, nici cu maguleli, nici cu nimic “. Poate sa-ti dea unul tot globul.


In masura in care am impacat constiinta noastra, ca sa nu ne mustre pentru pacat, in masura aceea ne simtim usori si foarte aproape de Dumnezeu. Caci constiinta iti spune imediat daca mai are ceva pe ea, caci indata te ingreuiezi. Constiinta lucreaza intreit, cum spune Sfantul Dorotei. Ea lucreaza fata de materie, fata de Dumnezeu si fata de noi insine.


Cum, fata de materie ? Bunaoara eu ti-am dat o haina de pomana si ti-am spus s-o cruti, sa nu-ti bati joc de ea. O porti, dar s-o pastrezi. Si daca vezi ca ai rupt-o prea devreme, te mustra cugetul : ” Mai, n-am facut cum a zis acela ! “


Tot fata de materie : Tu te apuci sa cheltuiesti prea mult pe mancare, pe bautura si altul n-are ce manca, saracul ! Constiinta iti spune : ” Vezi ? Tu vrei sa traiesti bine in lumea asta, dar altul este flamand si n-are ce manca !” Constiinta fata de materie totdeauna te tine aproape.


Fata de Dumnezeu, constiinta totdeauna sau se incarca sau se usureaza, daca nu am pocainta si lacrimi pentru pacate.


Fata de mine, constiinta ma mustra pentru pacat. Macar de-ar fi cu gandul, cu cuvantul, sau cu fapta.


Constiinta este judecator drept. Dumnezeiescul Ioan Gura de Aur spune : ” Nu ti-a pus tie Dumnezeu judecator dinafara, sa-l poti momi cu parale, sa-i dai atata, ca sa te faca pe tine drept. Acest judecator este pus inauntru, nu-l putem momi cu nimic !”


Auzi ce spune Sfantul Dionisie Areopagitul : ” Stiinta gandului curat este veselia veseliilor, si stiinta gandului patat este chinuirea chinuirilor “. Poate sa-mi zica mie toata lumea ca eu sunt sfant, ca sunt bun, ca sunt cutare, daca constiinta imi spune : ” Ia seama ca esti pacatos, esti lenes, esti plin de pacate “, n-o poti impaca.


Daca toata lumea ma lauda, insa constiinta de ma judeca vinovat, gata, eu sunt cel mai chinuit om ! Stiinta mea este chinuirea chinuirilor, ca am de-a face cu stiinta lui Dumnezeu din mine, care nu cruta, care socoate lucrurile drept totdeauna, si ne arata slabiciunile.


Iar daca constiinta este nepatata, toata lumea sa ma ocarasca, toata lumea sa spuna tot ce-i mai rau despre mine, mie nu-mi pasa. Mie imi place cand nu ma judeca in constiinta Dumnezeu. Daca pe mine nu ma judeca constiinta pentru pacat, si daca nu ma judeca Dumnezeu in constiinta, eu am toata veselia ! Aceasta este ce spune Evanghelia : Fericiti veti fi cand va vor ocari pe voi oamenii si va vor prigoni, si. vor zice tot cuvantul rau impotriva voastra, mintind pentru Mine. Pentru cine ? Pentru adevar. Si nu ne arata numai sa nu ne scarbim, ci : Bucurati-va si va veseliti, ca plata voastra multa este in ceruri.


Asa este, daca nu este patata constiinta, nu te supara. Iar daca ti-i patata si te mustra constiinta, o poti impaca. Du-te la marturisire la un preot, te dezleaga de pacate si te-ai usurat. Apoi te pazesti sa nu mai faci si asa te poti impaca cu constiinta. Impacandu-te cu constiinta, te-ai impacat cu Dumnezeu si totdeauna vei avea odihna si pace in suflet.