Istoria Bisericii Ortodoxe 3

11:06 am, ianuarie 12, 2014 în Istoria Bisericii Ortodoxe de agaton

Intemeierea Bisericii crestine

La inaltarea Mantuitorului la ceruri, credinciosii lui formau doua grupuri: unul la Ierusalim in numar de 120 (Fapte 1,15) si altul in Galileea de peste 500 (I Cor. 15) cu toti asteptand sa fie botezati cu Duhul Sfant.
La Ierusalim, Apostolii s-au suit impreuna cu Fecioara Maria in incaperea de sus, unde se adunau de obicei si au completat numarul lor, alegand prin sorti, in locul lui Iuda Iscarioteanul, pe Matia – unul dintre credinciosii care urmase tot timpul ciuvantul si activitatea Mantuitorului.
La originea Bisericii crestine, infiintata de Sfintii Apostoli dupa invatatura si cu puterea Mantuitorului, sta un fapt extraordinar: Pogorarea Sfantului Duh asupra lor.Dupa zece zile de la Inaltarea Mantuitorului la ceruri, la sarbatoarea Cincizecimii, Apostolii se aflau cu totii impreuna, in acelasi loc si asupra lor S-a pogorat puterea Sfantului Duh in forma de si le-a daruit puteri si haruri supranaturale pentru indeplinirea misiunii lor dumnezeiesti in lume.
In urma acestui eveniment extraordinar, Sfantul Apostol Petru, plin de curaj si indrazneala, a tinut multimii de iudei si prozeliti o cuvantare inflacarata, in care avem un tip de predica apostolica. El le-a binevestit ca IIsus Nazarineanul, cunoscut de ei prin puterile, minunile si semnele pe care le-a facut Dumnezeu prin El, pe care ei L-au omorat, a inviat, S-a inaltat la ceruri si a implinit fagaduinta primita de la Tatal de a revarsa asupra lor Duhul Sfant. Iar ei auzind acestea s-au pocait de pacatele lor si au primit botezul in ziua aceea (Fapte 2,37 4,31).
Astfel a luat fiinta in Ierusalim, prima comunitate crestina constituita din iudei si prozeliti din Palestinasi din imprastiere. Ei<staruiau in invatatura Apostolilor si in comuniune, in frangerea painii si in rugaciune>(Fapte 2,42)
Acesti primi crestini continuau sa mearga la templu pentru rugaciune, dar constituiau o comunitate aparte, avand un cult special frangerea painii in casa.
Apostolii predicau indeosebi la templu iar cuvantul lor era intarit prin minunile pe care le faceau. Numarul cerstinilor sporea zilnic, succesul Apostolilor trezind nelinistea conducatorilor iudei (Fapte 4,2). In curand numarul cerdinciosilor, a sporit la 5000(Fapte4,4).
Apostolii sunt arestati dar Petru plin de Duh Sfant marturisete cu tarie ca Apostolii vorbesc i savarsesc toate in numele lui Iisus Hristos Nazarineanul, pe care iudeii L-au rastignit, dar Dumnezeu L-a inviat din morti(Fapte 4,10-12).
Apostolii continua sa predice, savarsind vindecari si minuni. Ei sunt arestati din nou dar sunt eliberati in mod minunat din inchisoare si mergand propovaduiesc la templu din nou. Adusi din nou in fata Sinedriului ei sunt mustrati cu mare asprime si amenintati cu moartea. Interventia invatatului si inteleptului Gamaliel le salveaza viata si spune sinedristilor:(Fapte 4,38-39)
Pentru a fi ajutati in lucrarea lor Apostolii au ales sapte barbati care sa asigure buna randuiala la mesele comune, numiti . Primul dintre diaconi purta numele de Stefan iar ceilalti sase erau: Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena si Nicolae. Apostolii s-au rugat pentru ei si si-au pus mainile asupra lor. Ei nu serveau numai la mese ci formau o treapta ierarhica, fiind hirotoniti prin punerea mainilor si rugacuine. Diaconii sint primii slujitori hirotoniti de Apostoli.
Primul dintre diaconi Stefan, vorbind iudeilor cu mult curaj despre noua credinta si-a atras ura si mania lor fiind acuzat de blasfemie contra lui Dumnezeu si calcarea legii lui Moise, fapt pentru care l-au adus pe Stefan in fata Sinedriului. In Sinedriu tine o lunga cuvantare in care face o scurta istorie a poporului iudeu, demonstrand din profetii si din evenimentele vechiului testament ca Iisus Hristos este Mesia cel prezis de ei si ca iudeii sunt raspunzatori de uciderea lui. Indata, Stefan a fost scos afara din cetate si ucis cu pietre.
Sfantul Stefan este primul martir al bisericii crestine, iar uciderea lui marcheaza primul conflict doctrinar dintre crestinism si iudaism.