Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Navighezi în arhiva pentru Catolicism.

de admin

Cuvânt împotriva reîncarnării – Părintele Cleopa

5:59 pm, decembrie 31, 2010 în Catolicism, Cuvinte de folos, Despre vrăjitori, Despre învătături greșite, Dreapta Credință, Dreapta socoteală, Erezii, Părintele Cleopa de admin

Parintele Cleopa

Parintele Cleopa

Şi precum este oamenilor o dată să moară, iar după aceea să fie judecata… (Evrei 9, 27). Cea mai mare nebunie, păgânătate şi rătăcire de la adevăr este aceea de a crede cineva că sufletul omului după moarte intră în alte trupuri de dobitoace, de fiare, de păsări etc. În toată învăţătura dumnezeieştilor Scripturi, a Evangheliei lui Hristos, în învăţăturile Sfinţilor Apostoli şi ale Sfinţilor Părinţi, nu găsim vreo mărturie despre această rătăcită şi spurcată învăţătură. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, în dumnezeieasca Sa Evanghelie, ne arată unde merg sufletele oamenilor după moarte, zicând: Şi a murit săracul şi a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam.

A murit bogatul şi s-a înmormântat. Apoi, arătând unde s-a dus, zice: Şi în iad ridicânduşi ochii săi, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui. Iată deci unde merg sufletele oamenilor drepţi şi păcătoşi după moarte: în rai (sânul lui Avraam), cei drepţi, sau în iad, cei păcătoşi, unde a mers şi bogatul cel nemilostiv. De unde dar a ieşit această nebunie diavolească de a se crede că sufletele oamenilor după moarte se duc în alte trupuri? De unde a ieşit această nebună rătăcire că omul moare de mai multe ori şi intră în diferite trupuri? Oare cei ce gândesc această nebunie nu-l aud pe marele Apostol Pavel, care zice: Şi precum este rânduit oamenilor ca o dată să moară, iar după aceasta să fie Judecata? Oare nu aud aceşti rătăciţi de la adevăr ce zice dumnezeiasca Scriptură: …ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat? Vedem dar destul de luminat că o dată i s-a dat omului să moară şi atunci trupul se întoarce în pământ, iar sufletul se întoarce la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat pe el. Şi nu arată că ar merge prin alte trupuri.

O dată moare omul cu trupul său şi o dată va fi învierea morţilor. Auzi ce zice Domnul: Nu vă miraţi de aceasta, că vine ceasul în care toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui. Şi vor ieşi cei ce au făcut cele bune, spre învierea vieţii, iar cei ce au făcut cele rele, spre învierea osândirii. De unde a ieşit această nebunie şi păgânătate să se creadă că sufletele oamenilor, după moarte, intră în alte trupuri? Oare nu auzim ce zice marele Apostol Pavel: Căci ştim că, dacă acest cort, locuinţa noastră pământească, se va strica, avem zidire de la Dumnezeu, casă nefăcută de mână, veşnică, în ceruri? Unii din cei rătăciţi cu această nebunie cred că omul s-ar naşte de mai multe ori cu trupul, şi, auzind că Sfântul Ioan Botezătorul ar fi Ilie, au întrebat pe Sfântul Ioan Botezătorul, zicând: Dar cine eşti tu? Eşti Ilie? Zis-a el: Nu sunt. Apoi iar l-au întrebat:

Eşti tu Proorocul? Şi a răspuns: Nu. Deci au zis lui: Cine eşti tu? Ca să dăm răspuns celor ce ne-au trimis (adică fariseilor). Ce spui tu despre tine însuţi? El le-a zis: Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie: «Îndreptaţi calea Domnului», precum a zis Isaia Proorocul. Vezi cum dumnezeiescul şi marele Prooroc Ioan Botezătorul a astupat gurile lor şi a înfruntat părerile cele nebune ale fariseilor că Ilie s-ar fi întrupat în persoana Sfântului Ioan Botezătorul? Da, este adevărat că despre Sfântul Ioan Botezătorul s-a scris că va merge înaintea Domnului cu duhul şi cu puterea lui Ilie, dar nu că se va încarna în el Ilie Proorocul. Aşa trebuie înţelese cele ce a zis Domnul: Şi dacă voiţi să înţelegeţi, el este Ilie, cel ce va să vină,anume că Sfântul Ioan Botezătorul a venit cu râvna şi credinţa Proorocului Ilie, şi nu era el Ilie reîncarnat.

Fiindcă marele Prooroc Ilie va veni înainte de venirea a doua a Domnului, după cum a zis Domnul: Ilie într-adevăr va veni şi va aşeza la loc toate. Da, va veni marele Prooroc Ilie mai înainte de venirea a doua a Domnului, dar nu cu alt trup, ci cu al lui, cu care s-a înălţat la cer cu căruţa şi cu caii de foc, aşa cum l-a văzut Elisei. Aşadar şi Sfântul Ioan Botezătorul a venit cu credinţa şi cu râvna lui Ilie, dar nu cu alt trup, ci cu trupul său, cu care s-a născut din Sfânta Elisabeta; şi Ilie va veni înainte de venirea a doua a Domnului, dar nu cu alt trup, ci cu al său, cu care s-a înălţat la cer, şi nu cu trup reîncarnat. Noi ştim, din dumnezeiasca Scriptură că trupul nostru se întoarce, când murim, în pământ, precum a fost; şi duhul se întoarce la Dumnezeu, Care l-a dat pe el.

Marele Apostol Pavel ne arată că trupul nostru, acesta pe care îl purtăm, se va face ţărână şi nicidecum nu arată că sufletul nostru va intra în alte trupuri după moarte. Şi dumnezeiescul părinte Efrem Sirul arată că nu este cu putinţă ca după ce se duce cineva din această viaţă, iarăşi să se mai întoarcă în alte trupuri. Şi iarăşi zice acest dumnezeiesc părinte Efrem Sirul: „Mare frică este atunci, mare cutremur, mare taină… când ne vom duce din veacul acesta la veacul cel nemărginit, de unde nimeni nu s-a mai întors”13. Vai şi amar de cei ce părăsesc sfânta şi dreapta credinţă în Iisus Hristos, Domnul Dumnezeul şi Mântuitorul nostru, şi se iau după religiile cele păgâne ale budismului şi ale hinduismului, care învaţă nebunia şi rătăcirea cea mai stricată şi păgână a reîncarnării şi a mutării sufletului, după moartea trupului, în alte trupuri.

Budismul este o religie fără Dumnezeu. Budismul lasă deci pe om propriilor sale puteri şi propriilor sale lupte, neputincioase, cu răul. Religia budistă, pe drept cuvânt, a fost calificată ca ateistă. La fel şi religia hinduistă nu are o doctrină bine conturată despre Dumnezeu şi despre lume sau despre raporturile dintre Dumnezeu şi om şi despre destinul uman. Iată ce zice Iov: …dacă (Dumnezeu) ar lua înapoi la sine duhul Său şi suflarea Sa, toate făpturile ar pieri deodată şi omul s-ar întoarce în ţărână. Apoi dacă adevărul este acesta, că noi cei zidiţi din pământ, după moarte, în pământ mergem şi nu în alte trupuri, atunci de unde au luat oamenii cei stricaţi la minte şi înşelaţi de draci, că sufletul omului după moarte intră în alte trupuri, până ce se va curăţi şi să intre în nirvana („raiul” păgânilor şi rătăciţilor de la adevăr, budişti şi hinduşi)? Care religie este mai veche şi mai adevărată decât a patriarhilor, a lui Adam, a lui Set, a lui Noe, a lui

Avraam, care au fost sfinţi văzători de Dumnezeu, Care a făcut cerul şi pământul şi pe om şi toate cele văzute şi nevăzute? Şi care din aceşti mari şi sfinţi oameni ai lui Dumnezeu a lăsat vreo învăţătură că sufletele oamenilor după moarte vor intra în alte trupuri, spre a se curăţi de păcate? Câtă nebunie este pentru un creştin să creadă în aceste drăceşti învăţături tocmai astăzi, când Evanghelia lui Hristos străluceşte mai mult decât soarele în lume; să lase lumina Evangheliei lui Hristos şi să creadă în învăţăturile cele drăceşti şi păgâne şi să se ducă în întunericul dracilor şi a slujirii de idoli! Oare aceşti oameni stricaţi la minte şi diavoli nu aud pe Duhul Sfânt, că sufletul omului este duh ce trece şi nu se mai întoarce?

De unde au luat blestemaţii păgâni această spurcată învăţătură că sufletul omului după moarte se întoarce şi intră în alte trupuri? Noi ştim din Sfânta Evanghelie şi din învăţăturile marelui Apostol Pavel, că toţi vom sta înaintea divanului lui Iisus Hristos, la înfricoşata Judecată cea de apoi, ca să dăm seama de cele ce am lucrat prin trupul pe care îl avem şi nu prin alte trupuri, cum hulesc păgânii cei înşelaţi de diavoli18. Nu aflăm în toată Sfânta şi Dumnezeiasca Scriptură vreun loc în care să scrie că noi după moarte vom da seamă de cele ce am lucrat în mai multe trupuri prin care am trecut cât am trăit pe acest pământ, ci numai prin acest trup, cu care ne-am născut şi am trăit în lume. Câtă nebunie şi rătăcire drăcească în capul vreunui om să creadă că Hristos, Domnul Dumnezeul şi Mântuitorul nostru, ar fi înviat şi S-ar fi proslăvit după învierea Sa cu alt trup şi nu cu cel cu care s-a născut din Preacurata şi Preasfânta Fecioară Maria. Noi avem atâtea dovezi sfinte despre patima şi învierea lui Hristos, Care S-a proslăvit în al Său Trup şi nu în altul19. Noi ştim că toate popoarele lumii se vor judeca de Hristos: păgânii, după după legea cunoştiinţei lor şi legea zidirii, iudeii, după legea lui Moise20, iar creştinii, după Evanghelie.

Dar nicăieri în Sfânta Scriptură nu scrie că ne va judeca Buda sau Brahma sau Krishna sau alţi idoli şi slujitori ai demonilor şi că vom fi întrebaţi de aceşti diavoli pentru cele ce am greşit în mai multe trupuri prin care am trecut când eram în această viaţă. Cei ce cred aceste nebunii ale întunericului, vor merge împreună cu diavolii în ziua Judecăţii celei de apoi în muncile cele veşnice, după cum zice Sfântul Apostol Iuda în a sa sfântă epistolă, numind pe aceşti păgâni: Valuri sălbatice ale mării, care îşi spumegă ruşinea lor, stele rătăcitoare, cărora întunericul întunericului li se păstrează în veşnicie. Dar şi Enoh, al şaptelea de la Adam, a proorocit despre aceştia, zicând: Iată, a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Lui, ca să facă judecată împotriva tuturor şi să mustre pe toţi nelegiuiţii de toate faptele nelegiuirii lor, în care au făcut fărădelege, şi de toate cuvintele de ocară pe care ei, păcătoşi, netemători de Dumnezeu, le-au rostit împotriva Lui.

Iar dumnezeiescul şi marele Apostol şi Evanghelist Ioan, arătând iarăşi că toţi cei ce nu cred în Mântuitorul nostru Iisus Hristos sunt antihrişti, zice: Cine este mincinosul, fără numai cel ce tăgăduieşte că Iisus este Hristos. Acesta este antihristul. Şi dacă atunci când predica, marele Evanghelist Ioan arată că erau mulţi antihrişti, oare ce să zicem acum, când atâţia atei tăgăduiesc dumnezeirea lui Hristos? Este adevărat că acum creştinismul s-a înmulţit pe faţa pământului, dar şi păgânii şi ateii care tăgăduiesc dumnezeirea şi învăţătura lui Hristos nu sunt puţini. Din aceştia fac parte şi cei înşelaţi de religiile cele păgâne şi diavoleşti, care cred în reîncarnarea trupurilui şi care zic că sufletul omului după moarte se mută în alte trupuri de dobitoace, de fiare, păsări etc. Aceştia cu nimic nu se deosebesc de păgâni, de atei şi de diavoli, care se silesc să strice scripturile cele sfinte şi adevărul din ele şi să ducă la rătăcire pe cei pe care îi pot înşela cu minciunile lor.

Ca niciodată acum s-au înmulţit cei răi, ateii, sectarii rătăciţi şi înşelători, şi este mare nevoie, mai mult ca oricând, de a se predica adevărul Evangheliei lui Hristos cu mare râvnă în lumea creştină de azi, deoarece foarte mulţi din cei credincioşi s-au întunecat şi s-au rătăcit de la adevăr. Atâta vreme n-am avut religia în şcoală şi Biserica n-a avut libertatea de a predica adevărul şi de a mărturisi tot ce trebuia pentru îndreptarea şi luminarea sufletelor creştineşti… În vederea acestor lucruri, zic aceste cuvinte: Să ajute Preabunul şi Preaînduratul Dumnezeu pe toţi preoţii şi misionarii ortodocşi, să predice cât mai cu râvnă şi stăruinţă în sfintele biserici şi oriunde este nevoie, în trei feluri: cu mâna, cu gura şi cu pilda vieţii lor. Cu mâna să scrie, cu gura să predice adevărul, iar cu trăirea să dea pildă bună celor ce îi văd şi îi aud.

Nimeni să nu se sfiască a spune adevărul în faţa celor credincioşi, măcar de n-au ajuns cu fapta la cele ce învaţă pe alţii. Că zice un cuvios părinte: «Nu voi mustra aspru pe cel ce învaţă şi nu face. Căci am văzut de multe ori că lipsa lucrului celui ce învaţă şi nu face, a împlinit-o folosul cuvântului său!» De asemeni, în scolia de la Cuvântul IX, cap. 16, de la Scara dumnezeiescului părinte Ioan Scărarul, Prea Cucernicul Părinte Profesor Dumitru Stăniloae spune următoarele: „Sfântul Ioan Scărarul nu condamnă aşa simplu pe cei ce laudă ceea ce nu fac ei, ci recunoaşte că uneori aceştia sunt folosiţi de cuvintele lor, care nu se acoperă însă cu faptele lor.

Căci de multe ori cuvintele omului nu sunt ale lui, ci ale lui Dumnezeu, Care-l sileşte să vorbească prin conştiinţa lui. În acest caz, prin cuvintele ce le rostesc unii îşi predică sau li se predică şi lor, sau, din voinţa de a încălzi pe alţii pentru un lucru bun, se încălzesc şi pe ei înşişi. Sau căldura cu care primesc alţii cuvintele rostite de ei se întinde şi la ei. Scolia Sfântului Nil zice: «Trebuie să spună cele bune şi cel ce nu le face, ca să înceapă, ruşinat de vorbe, să săvârşească fapta»”. Să ne aducem aminte şi de pedeapsa celui ce luase un singur talant pe care l-a îngropat în pământ şi a zis către cel ce i-l dăduse: …Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat. Şi temându-mă, m-am dus de am ascuns talantul tău în pământ; iată ai ce este al tău.

Şi răspunzând stăpânul său i-a zis: Slugă vicleană şi leneşă, ştiai că secer unde n-am semănat şi adun de unde n-am împrăştiat. Se cuvenea deci ca tu să pui banii mei la zarafi, şi eu, venind, aş fi luat ce este al meu cu dobândă. Apoi a zis: Luaţi deci de la el talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi… Iar pe sluga netrebnică aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi iarăşi voi zice către cei înşelaţi de demoni şi de păgâneştile religii care rătăcesc pe cei ce nu cunosc adevărul Sfintei Scripturi şi spun că sufletul omului după moarte se duce în alte trupuri. Să audă aceşti rătăciţi ce zice dumnezeiescul Iov: Lasă-mă să mă odihnesc puţin, mai înainte de a merge, de unde nu mă voi mai întoarce. În pământul întunecos şi înneguros, în pământul întunericului celui veşnic…, şi în alt loc zice: Căci aceşti puţini ani se vor scurge şi voi apuca pe un drum de pe care nu mă voi mai întoarce, şi iarăşi zice:

Dar eu ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că El, în ziua cea de pe umră, va ridica iar din pulbere această piele a mea ce se destramă, şi iarăşi: Că ştiu că moartea mă va surpa, căci casa a tot muritorul este pământul. Deci nicăieri nu spune că acest sfânt şi mare om al lui Dumnezeu, Iov, şi nu arată că după moarte, sufletul omului mai intră în alte trupuri, cum hulesc blestemaţii cei rătăciţi de la adevăr. Feriţi-vă cu toată puterea de a crede aceste nebunii şi rătăciri ale reîncarnării şi mutarea sufletelor în alte trupuri, căci aceste afirmaţii sunt cu totul drăceşti, nebune şi rătăcite de la adevăr. Amin.

de admin

Părintele Cleopa – Sfaturi Duhovnicești

9:29 pm, noiembrie 12, 2010 în Catolicism, Cuvinte de folos, Despre secte, Dreapta Credință, Dreapta socoteală, Pocainta, Părintele Cleopa de admin


Parintele Cleopa

Parintele Cleopa

Parinte Cleopa, unde se mantuieste omul? In viata de sine, idioritmica, chinovie sau in lume, in oras, in sat?

Omul se mantuieste si aici in oras si in sat si oriunde, daca are trei fapte bune: credinta dreapta in Iisus Hristos, faptele bune si smerenia. Se mantuieste oriunde daca are astea trei lucruri. Iar cine nu le are acestea nu se mantuieste nicaieri.

Pana unde trebuie sa mearga ascultarea in manastire?

Am sa fac ascultare pana voi merge in genunchi. Hristos a dus crucea pe umeri si eu vreau sa duc ascultarea pentru Hristos. In masura in care ai sa te biruiesti pe sine si in masura in care ai sa fugi invers, nu de la durere spre placere, ci de la placere spre durere, in masura aceea ai sa fii un ostas al lui Iisus Hristos, care ai sa rastignesti trupull; si ai sa te rastignesti cu Hristos si ai sa poti zice ca Pavel: Cu Hristos m-am rastignit si traiesc. Dar nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine.

Parinte, daca cineva e oprit de la impartasanie, poate sa ia anafora?

Poate, cum sa nu. Cine a zis ca nu se poate?

Am auzit ca nu-i voie sa iei anafora, daca esti oprit de la impartasanie. Deci poate lua anafora?

Intai aghiasma mare si apoi anafora. De cate ori se spovedeste poate lua aghiasma mare, jumatate de impartasanie. Dar si anafora intotdeauna, numai cand e intr-o ispitire ceva, nu are voie.

Cand nu se poate luat sfanta anafora?

• Nu mai poti lua anafora daca dupa miezul noptii ai luat o lingura de apa sau o farmitura de paine, gata! Ca ziua incepe de la miezul noptii;

• Nu pot lua anafora femeile care sunt in randuiala firii, opt zile; • Nu pot lua anafora barbatii care se ispitesc noapte prin somn;

• Nu pot lua anafora cei care sunt sfaditi si nu se impaca;

• Nu pot lua anafora si nu pot saruta sfintele icoane, nici mana preotului, nici sa stea sa-i puna potirul pe cap, barbatul si sotia daca au fost impreuna;

• Nu pot lua anafora cei ce nu sunt vrednici sa li se primeasca darurile la biserica, din pricina pacatelor publice. Asa spune cartea.

Parinte, in Biblie nu scrie ca nu-i bine sa se manance carne.

Dar tu cauti in Biblie? Dar noi nu avem Dreptul Canonic? Pidalionul l-ai citit mata? Pravila Mare a Bisericii ai citit-o? Pravila mica? Noi avem canoanele Bisericii de Rasarit, nu in Biblie. Noi avem patru posturi peste an, randuite de Sfintii Apostoli, de Hristos. Hritos n-a postit 40 de zile si 40 de nopti?

Dar pentru calugarii care mananca intotdeauna fara carne?

Calugarii n-au voie sa manance carne. Auzi ce spune Sfantul Calinic, care are sfinte moaste la Cernica: „Calugarii sau calugaritele care vor manca carne in manastire sau cand se duc acasa pe la neamuri sau in oras, doi ani oprire de impartasanie, 39 de garbace le spate, sa-i blesteme tot soborul si sa-i zvarle afara din manastire”. Pe voi, mirenii, nu va leaga sa nu mancati. Pe noi, calugarii, da. Pentru ca monahii trebuie sa pazeasca fecioria, cum i-a facut mama lor, pana la moarte. Daca te-ai imbuibat cu carnuri si cu carnati si ai baut vin, te duce dracul dupa muieri si te-ai prapadit in veacul veacului. Calugarul trebuie sa puie frau calului. Nu auzi ce spune Apostolul Pavel? In toate zilele imi chinuiesc trupul si il robesc, nu cumva altora propova-duind, sa ajung eu de sminteala. Zic Sfintii Parinti ca trupul este fiara. Sa nu-l ingrijesti mai mult decat trebuie. Trupul este vrajmas. Zice Sfantul Isihie: „Pana la moarte sa nu te increzi in trupul tau”. Cel mai mare dusman al mantuirii este trupul, ca-i firea stricata din rai. Si tot timpul el trage la pamant si la iad.

Pe cine sa trecem la pomelnic?

Cand faci, mama, pomelnic pentru ai matale la Liturghie, pune si unul sau doi saraci, sau o vaduva pe care nu are cine o pomeni si a murit, saraca. Este mare pomana. Asta se cheama milostenie duhovniceasca. Este mai mare decat aceea cand ii dai o haina sau o mancare omului, ca-l ajuti dincolo, in vesnicie.

Parinte Cleopa, pentru morti ce slujbe se pot face? Parastase, Luturghii? De exemplu, cate parastase se pot face?

Parintele meu, pentru morti si pentru vii cea mai puternica slujba este Sfanta Liturghie, care este jurtfa si rascumpararea Mantuitorului. Daca a murit cineva, este bine sa porneasca patruzeci de zile de liturghii (ca la Liturghie se scot particele si are comuniune cu Hristos in Sfantul Potir prin particele) si patruzeci de panohide. Acolo se fac dezlegarile, ca la o panahida sunt noua dezlegari: sapte dezlegari mici facute de preot, atunci cand zice: „Dumnezeul duhurilor si a tot trupul…”, si doua mari, pe care trebuie sa le zica episcopul sau preotul. Deci 360 de dezlegari are un suflet in sase saptamani la panahida. Deci poti sa pui patruzeci de liturghii si patruzeci de panahide in sase saptamani.

Si daca nu stim daca a murit spovedit sau impartasit, cum a murit de mai multi ani, putem sa-l punem la pomelnic?

Numai daca moare sinucis, Doamne fereste, pe acela nu-l mai poti pune.

Dar daca moare de moarte normala?

Da, oricum ar fi. Ca zice Apostolul: omul murind a incetat de la pacat, nu mai face pacatul. Il poti pune, e fiu al Bisericii. Iata pe cine nu poti pune la Liturghie:

• Nu se pot pune intai sectantii, ca fac pacat impotriva Duhului Sfant, cum arata Sfantul Efrem;

• Nu se pot pune cei sinucisi;

• Nu se pot pune cei ce au trait necununati;

• Nu se pot pune cei ce au murit in duel;

• Nu se pot pune cei ce au refuzat Sfintele Taine la moarte. Nu vor sa primeasca preotul, n-ai voie sa-i pui la slujbe;

• Nu-i poti pune pe cei ce au injurat de lucruri sfinte;

• Nu se pot pune la Liturghie cei ce s-au luat neamuri in casatorie, de la spita a sasea in jos. Spita a sasea sunt veri de gradul doi. Spita a patra sunt veri intai. Astea sunt pricinile pentru care nu-i poti pune la Liturghie. Iar la Psaltire numai sinucigasii si ereticii nu se pot pune. Ceilalti se pot pune fara particele la Psaltire. Dar sa scrii pe pomelnic: fara particele. N-are comuniune la Sfanta Liturghie.

Poti sa mergi la cei care sunt necununati?

Daca ai mancat in casa la un on necununat, patruzeci de zile trebuie sa faci canon, caci masa lor este spurcata.

Si ce canon trebuie sa faci? Cate metanii trebuie sa faci?

Trebuie sa faci de cincizeci de metanii in zi cu psalmul 50, timp de 40 de zile. Nu-i voie, frate, sa traiaca ca dobitoacele asa.

Ce se poate face, cand vor sa se casatoreasca doi tineri de credinte diferite?

Cand vei vedea ca a luat un ortodox pe o patolica sau o protestanta sau o eveica sau o turcoaica, astea se cheama casatorii mixte. Totdeauna femeia trebuie sa treaca la partea barbatului. Daca barbatul este ortodox, ea trebuie sa devina ortodoxa. Daca nu vrea sa treaca de partea barbatului, atunci sa se desparta. „Nu merg dupa tine, ca esti catolica, daca nu te faci ortodoxa”.

Daca un catolic trece la ortodocsi, ce randuiala trebuie sa i se faca?

Gata! Acum nu i se mai face botezul. Il miruiesti pe frunte de trei ori cu sfantul si marele mir si-i citeste dezlegarea randuita si gata!

Dar daca un orotodox trece la catolici, ce se intampla?

Care trece la catolici se leapada de botezul ortodox. Se face catolic, dar isi pierde sufletul. Cu catolicii inca nu am ajuns la unire. Au cedat ei in favoarea noastra pana acum vreo 13 puncte, dar mai sunt zece puncte care ne despart.

Dar daca trece la iehovisti?

Martorii lui Iehova sunt draci fara coarne. Cand veti auzi de martorii lui Iehova, asta este secta alimentata de evreii din America cu miliarde de dolari, ca sa desparta lumea de Hristos si de Biserica.

Am o ruda care a trait 60 de ani si a murit asa, fara veste, fara spovedanie. Ce pot sa-i fac?

Foarte greu, daca a fost nespovedit. Cand moare nespovedit, ca si cum ar muri nebotezat. Fereasca Dumnezeu! Numai, Doamne fereste, daca moare in razboi, daca moare accidentat.

Nu era spovedit din tinerete.

De atata vreme nespovedit? Si cum a putut trai atat?…

Parinte Cleopa, ce sa fac ca nu reusesc sa-mi gasesc un duhovnic?

Tu sa-l gasesti? El sa te gaseasca pe tine!

Parinte, se spune ca vin vremuri grele. Ce putem face?

Tata-i la carma! Voi nu auziti ce spune Proorocul David in Psalmul 32. Domul risipeste sfatul neamurilor, leapada gandurile popoarelor si defaima sfatul boierilor. Iar sfatul Domnului ramane in veac si gandurile inimii Lui, din neam in neam. Nu va tulburati si nu va temeti, ca nu va fi cum vor ei. Ehei, cate vor ei sa faca! Voi nu va temeti! Rugati-va si faceti Sfanta Cruce cu credinta si fug toti dracii!

Mamele care isi ormoara pruncii se mai mantuiesc sau nu?

Pentru avorturi, dumnezeiestile Canoane opresc 20 de ani de la Sfanta Impartasanie, daca l-a facut cu voia. Daca l-a pierdut fara voie, numai doi ani.

Dar femeile care se feresc sa ramana insarcinate, ce canon primesc?

Care se pazesc sa nu faca copii, sunt oprite de Sfanta Impartasanie noua ani. Daca inceteaza si face canon, il aduci la doi ani aproape de Sfanta Impartasanie. Daca nu, intra la canonul celor care fac avort. –

Daca se intampla ca preotul sa verse din Cinstitele Daruri, ce canon primeste? La o sfanta biserica un preot batran s-a impiedicat de o pesoana care statea sa treaca peste ea.

Mare pacat au persoanele care stau in calea preotului batran, cand el iese cu Cinstitele Daruri, caci le poate varsa. S-a intamplat la mai multi preoti batrani. Cinstitele Taine inca nu-s sfintite, dar preotul pentru asta este oprit un timp de Sfanta Liturghie, iar cel care a fost piedica preotului, este oprit trei ani de la Sfanta Impartasanie. Daca ar fi darurile sfintite si s-ar varsa din Sfantul Potir, atunci preotul nu mai poate sluji un timp si trebuie sa-i dea arhiereul canon.

La noi la biserica se ingramadeste in fata sa le puna potirul pe cap, cand iese la sfarsit cu Sfintele Daruri.

Ei, lumea! Cate capete, atatea minti. Sunt biserici in tara unde nu se pune la nimeni. Preotul, daca poate sa puna putin sfantul potir, sa-l atinga de capul omului, bine, daca nu, nu are nici o obligatie. Asta-i obicei local, nu este general.

Parinte sotul meu nu vrea sa mearga pe calea credintei si ma lupt cu el, dar nu-l pot convinge.

Stai oleaca! Nu-l poti face sfant dintr-o data! Ce vreau sa spun? Sfantul Teodor Studitul spune: „Femeie, nu incerca sa-l faci pe barbat sfant dintr-o data, ca nu poti! Cate putin, cate putin se imbogateste cineva si la cele trupesti si la cele duhovnicesti”. „Hai sa tinem azi post, ca este sfanta vineri!” „Nu pot, ca eu am treaba!” „Hai sa tinem pana la amiaza!” Da-i cu lingurita! „Hai sa facem milostenie!” „Nu am de unde da!” „Hai sa dam macar o paine in numele Domnului. Un pahar de apa in numele Domnului!” „Lasa injuratul!” „Nu pot, ca sunt obijnuit!” „Uite ce! Lasa-l macar o zi! Ia lupta-te tu o zi, sa vezi ca n-ai sa mori!” La toata fapta buna ia-l cate oleaca! Si asa incetul cu incetul vede el ca a avansat; si apoi incepe si el sa puna vointa mai tare. Dar nu deodata: „Mai, sa nu faci asa! Ca nu umbli asa!” Daca ai sa faci asa, dai cu toporul unde-i ata slaba si se rupe. Imi povestea o femeie aici: „Parinte, ma lupt cu el de zece ani de zile sa pastram oleaca de curatie in posturi, la zile mari. N-am reusit in nici un chip. Am zis: «Doamne, as vrea si eu sa ma impartasesc!». Ca din cauza lui nici ea nu putea primi Sfintele Taine. Si-i spune: „Mai, uite ce-i! Te rog, pentru dragostea lui Iisus Hristos, lasa-ma sa fiu curata in Saptamana Mare, sa postesc si eu, sa ma pot impartasi!” Ca preotul i-a spus: „Daca poti sa tii o saptamana macar, te impartasesc”. Ca daca nu tine curatia, poate sa tina tot postul si tot nu se poate impartasi. Ea postea pana la Pasti postul, dar din cauza lui nu se putea impartasi, ca nu pazea curatia in familie. Si el zice: „Ii cam mult o saptamana!” Dar a invatat-o o ruda de-a ei batrana: „Fata, ia tine tu trei zile post negru si sa vezi ce-o sa faca Dumnezeu cu dansul!” Trei zile n-a gustat nici apa, nimic. La trei zile i-a dat Dumnezeu o boala si a zacut pana la Pasti. Nu i-a mai trebuit nimic! Trecuse Pastele! I-a spus femeia: „Acum ce zici? Ai sa tii de acum posturile?” „De acum tin toata viata, ca era sa mor! Nu-mi mai trebuie nimic!” a zis el. L-a biruit femeia cu postul si cu rugaciunea.

Parinte, ce inseamna anatema?

Trei pedepse are Biserica! Afurisenia, pe care o dezleaga duhovnicul la spovedanie; caterisirea, la persoanele sfintite – diaconi si preoti –, pe care o poate dezlega episcopul; iar anatema o poate dezlega, cu mare greutate, Sfantul Sinod. Anatema inseamna pogorarea de viu in iad cu dracii si taierea de la Trupul tainic al Bisericii lui Iisus Hristos. Sectarii sunt dati anatema, pentru ca s-au rupt de la Trupul lui Hristos, care este Biserica.

Parinte, ce reprezinta metaniile pe care le avem drept canon?

Cata frumusete si cata armonie este intre cele patru stihii ale pamantului: apa, aer, pamant si foc; cele patru zidiri lucreaza intre ele unite si amestecate si neamestecate. Doua sunt grele, si doua usoare. In om se vad aceste patru stihii, cand face metanii: doua stihii il trag in jos, catre pamant; si doua il ridica in sus, catre Dumnezeu. Focul si aerul il ridica; pamantul si apa mereu il trag in jos. Omul este samburele universului. Grecii au zis ca omul este o lume mica in cea mare, adica microcosmos in macrocosmos, iar Sfantul Grigorie Bogoslovul a zis invers: lume mare in cea mica, macrosocmos in microcosmos. Omul, cand se inchina lui Dumnezeu cu toata inima si cu toate puterile sufletesti ale lui si cu cele firesti, aduce mereu lui Dumnezeu cerul si pamantul, pe care le contine el intr-insul. Omul are din cele patru lumi: lumea minerala, lumea vegetala, lumea animala si lumea duhurilor, si mai presus de ea, are minte, cuvant si duh; duhul fiind in chip de raze de lumina in mijlocul inimii, cum arata preaindumnezeitul la minte Grigorie Palama. Ce este duhul cel de viata facator, care este in chip de raze in mijlocul inimii, cu care omul este mai mare decat ingerii? Este un dor ganditor care sta intre mine si intre cuvant si care circumscrie in sine si pe cuvant si pe minte. Precum Duhul Sfant in sanul Sfintei Treimi cuprinde si pe Tatal si pe Fiul, asa acest duh de viata cuprinde mintea si cuvantul omului, aratand astfel ca omul este facut dupa chipul si asemanarea Sfintei Treimi si este icoana vie a lui Dumnezeu pe pamant.

Parinte, ce ne puteti spune despre sfarsitul lumii?

Pe noi nu ne intereseaza cand va fi sfarsitul lumii. Asta ne intereseaza: „Cum am sa termin eu viata?” Ca Mantuitorul a spus: Iar despre ziua si ceasul acela, nimeni nu stie; nici ingerii din cer, nici Fiul ca om, ci numai Tatal. Dar eu de ce sa ma gandesc la sfarsitul lumii, daca eu mor maine? Ce daca va mai tine lumea asta o mie de ani? Cu ce ma duc eu de aici si ce-am pus eu in traista, asta ma intereseaza. Ca Mantuitorul a spus: Privegheati si va rugati, ca nu stiti ziua, nici ceasul!