Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Navighezi în arhiva pentru Mărturisiri de credință.

de admin

Sf. Arhid. Stefan, intaiul mucenic

10:22 am, august 9, 2011 în Despre martiri, Mărturisiri de credință de admin

Sf. Arhid. Stefan, intaiul mucenic

Exista o vorba in popor: “Tot raul spre bine!”. Nu de putine ori vedem cum sfintii, prin patimirea lor, isi preschimba duhovniceste soarta. Dumnezeu le da intelepciunea aceasta! Mijloacele raman aceleasi, insa sunt folosite in alt scop! Talharul de pe cruce era sortit pieirii, ca rasplata a faptelor sale, insa acela a dobandit primul Raiul prin marturisirea sa, iertandu-i-se pacatele si castigand o noua viata, vesnica, si lepadandu-o ca pe o haina pe cea veche. Desi a ramas tintuit pe cruce, murind, insa rastignirea lui de-a dreapta Domnului i s-a socotit impreuna-patimire cu Dumnezeu…

La fel si Hristos, prin inomenirea Sa, a preschimbat soarta umanitatii in ceva mai bun decat era inainte, folosindu-Se tocmai de prilejul oferit de caderea lui Adam, cu toate ca nu aceea trebuia sa fie premiza kenozei Sale, ci insasi iubirea Sa de oameni sa ramana factorul care sa produca o asa ridicare a lui Adam, pe care nu o avusese acela pe cand se afla in Rai. Acum, Adam cunoaste binele si raul *(ca si Dumnezeu), si mosteneste viata vesnica in Rai; iar Hristos Si-a impropiat firea umana, pe care a asumat-o in intregime, afara de pacat.

Asadar, vorbim despre o preschimbare a sortii, o innoire, o metamorfozare daca vreti, ca tot se apropie Schimbarea la Fata; care isi are orientarea in sus, pe verticala ontologica, avand menirea sa-l apropie cat mai intim pe om de Dumnezeu, pana la o deplina comuniune – tradusa bisericeste prin termenul impartasire. Omul se impartaseste de Dumnezeu, pe cat se impartaseste Dumnezeu omului: “Şi aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos pe Care L-ai trimis” (In. 17, 3).

Sf. Arhid. Stefan, prin patimirea sa, a facut la fel: a folosit ca prilej moartea sa pentru a-L marturisi pe Hristos de-a dreapta Tatalui si pentru a castiga pana si sufletele calailor sai, intre care se afla si Saul, mai apoi Pavel, Apostolul Neamurilor. Nimeni nu primeste cununa pentru ca este omorat, ci doar razbunare din partea lui Dumnezeu la Judecata de Apoi, pentru sangele varsat! Ar fi putut cere si el apoi la Dumnezeu rascumpararea sangelui sau si osandirea vesnica a calailor, insa pentru rugaciunea lui de iertare a pacatelor acelora si pentru preschimbarea duhovniceasca a sortii sale Stefan s-a incununat de sus cu cununa muceniciei, facandu-se incepatura martirilor Bisericii.

Intelepciunea aceasta dumnezeiasca de abordare deplina a momentelor decisive din viata se arata in mod explicit la o stihira de la slujba Vecerniei. Pietrele cu care a fost improscat devin pentru mucenic trepte ale virtutii si ale cunoasterii, scari catre Cer, prilej de urcus duhovnicesc spre vederea Treimii, iar cununa pe care a obtinut-o Sf. Stefan de la Dumnezeu a primit numele patimirii sale: “Ca niste trepte si scari la cereasca suire, zvarliturile de pietre s’au facut tie, prin care suindu-te ai vazut pre Domnul stand deadreapta Tatalui, tie dupre nume numita cununa tinzandu-ti, cu dreapta cea de viata purtatoare; inaintea Caruia aproape stai, ca un biruitor si incepatura mucenicilor” . [1]

Pomenirea pe 2 august a Aducerii in chip minunat a moastelor Sf. Arhid. Stefan la Constantinopol nu face decat sa ne reaminteasca faptul ca soarta noastra se poate preschimba duhovniceste daca ceea ce facem are ca finalitate pe Dumnezeu. Totodata, avem de la el model de iertare a vrajmasilor si asupritorilor, fiindca acestia ne sunt binecuvantare si nu blestem, asa cum si Sf. Nicolae Velimirovici, in a sa Rugaciune pentru vrajmasi, spunea, in mod repetat: “Doamne binecuvântează pe vrăjmaşii mei! Şi eu îi binecuvântez şi nu-i blestem!”

de admin

Sfantul Ioan din Santa Cruz

9:33 pm, mai 17, 2011 în Mărturisiri de credință de admin

Sfantul Ioan din Santa Cruz

Ioan – Nou Mucenic (19 mai)

Ioan Karastamatis din Santa Cruz este un sfant martir al vremurilor noastre. Sfantul Ioan din Santa Cruz, martirizat in anul 1985, de catre o grupare de satanisti din America, este praznuit de Biserica Ortodoxa in data de 19 mai, in ajunul mutarii Moastelor Sfantului Ierarh Nicolae.

Parintele Ioan Karastamatis s-a nascut, in anul 1937, in satul grecesc Apikia, aflat pe insula Andros. Acest loc este renumit astazi pentru o minune ce are loc anual, in Postul Adormirii Maicii Domnului. Crinii de la icoana Maicii Domnului nu se arunca niciodata; tot anul, acestia sunt uscati, insa in vremea postului, ei infloresc in chip minunat.

La varsta de numai 20 de ani, tanarul Ioan pleaca in America, unde se va si casatori. Impreuna cu sotia lui, parintele a avut un baiat (Fotie) si o fata (Maria). Hirotonit preot, el va sluji, vreme de 10 ani, in mai multe localitati din indepartata Alaska.

Terminand misiunea incredintata in Alaska, parintele Ioan vine in Santa Cruz, resedinta statului California. Aici, el se va aseza langa Biserica Sfantul Prooroc Ilie, pe care o va si repara. Dupa resfintirea acesteia, biserica se va dovedi a fi un adevarat centru duhovnicesc si misionar pentru regiunea inconjuratoare.

Parintele a ajuns renumit pentru marea lui dragoste fata de toti. Atat ziua, cat si noaptea, parintele ii primea in casa pe toti aceia care il cautau. Deseori, parintele mergea prin parcuri, spre a vorbi oamenilor despre Dumnezeu. Prea putini auzisera de credinta ortodoxa.

Am amintit la inceput despre crinii minunati ai Maicii Domnului din Andros. Parintele Ioan a luat si el cateva fire din crinii cei uscati, din evlavie fata de Maica Domnului. Asezandu-i in biserica lui, din Santa Cruz, acestia au inflorit si aici in chip minunat, in Postul Adormirii Maicii Domnului.

Sfantul Ioan avea mare evlavie la Maica Domnului si la Sfantul Ierarh Nicolae, langa manastirea caruia a si copilarit.

Atragand multa lume la dreapta credinta, diavolul nu a putut suporta lucrarea parintelui. Astfel, parintele a inceput a fi amenintat prin apeluri telefonice; fara un motiv bine determinat, i se cerea sa incheie predica si sa plece din aceasta zona.

In seara zilei de 17 mai 1985, parintele Ioan l-a sunat pe Parintele Dorotei, staretul manastirii de langa satul natal, spre a culege noi informatii despre minunile Maicii Domnului si ale Sfantului Nicolae.

A doua zi, parintele a ramas acasa numai cu baiatul sau. Pe cand copilul se afla la joaca, parintele statea in biserica, unde lucra la predica pentru duminica. Cand s-a intors de afara, copilul a ramas incremenit in fata unei privelisti de neinchipuit: tatal sau, parintele Ioan, zacea mort, pe podeaua bisericii.

Parintele Ioan a fost macelarit de satanisti: capui ii fusese zdrobit cu un fier, iar corpul ii fusese taiat in bucati. Podeaua era plina de sange, iar pe pereti erau manjite cuvinte de hula si semnul satanic 666.

In urma cercetarilor facute de politistii din localitate, s-a constatat ca autorii oribilei fapte erau de fapt trei satanisti (barbat, femeie si copil). Cei doi satanisti mai in varsta au murit la scurt timp dupa crima, otravindu-se cu venin de sarpe, iar copilul a innebunit la scurta vreme.

Cu o saptamana mai inainte de uciderea parintelui, crinii Maicii Domnului, adusi din Andros, s-au ofilit brusc, ei nemaiinflorind pana astazi; icoana Maicii Domnului, aflata si astazi in biserica, a lacrimat; potrivit marturiei baiatului sau, in cele trei duminici de pana in martiriu, in vremea Sfintei Liturghii, fata parintelui se lumina si se intuneca de mai multe ori.

Parintele Dorotei, staretul de la Manastirea Sfantului Nicolae, din Andros, a cerut preotesei vestmintele parintelui Ioan, cu care acesta slujise Sfanta Liturghie, in manastire, in anul 1981. Cererea a putut fi indeplinita abia in ziua de 4 iulie 1986, cand Maria, fata parintelui, a venit cu vestmintele in manastire.

Minunea nu s-a lasat mult asteptata. Pe cand parintii calugari slujeau privegherea pentru Sfantul Atanasie Athonitul, clopotele manastirii au inceput sa bata singure. Simtind lucrarea dumnezeiasca, ei au continuat slujba cu Paraclisul Sfantului Nicolae. La numai cateva minute, fata parintelui a intrat pe poarta manastirii cu vestmintele.

Exista mai multe marturii ale unor crestini evlaviosi, care povestesc cum li s-a aratat parintele Ioan. Astfel, in ajunul sarbatorii Sfantului Nicolae, in anul 1986, staretul Dorotei, impreuna cu alti credinciosi, l-a vazut pe Sfantul Ioan in gradina manastirii. In luna februarie 1987, pe cand staretul Dorotei se afla in Elvetia, pentru a face o operatie, Sfantul Ioan s-a aratat din nou, unui grup de credinciosi de acolo.

Teodor Danalache