Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Navighezi în arhiva pentru Pocainta.

de admin

Smerita cugetare

12:58 am, martie 19, 2011 în Cuvinte de folos, Pilde, Pocainta, Sfaturi Duhovnicești, Smerenie de admin

Zicea maica Teodora ca nici nevointa, nici privegherea, nici tot felul de osteneala nu mantuieste, fara numai smerita cugetare cea adevarata. Caci era un pustnic care gonea dracii si ii intreba:

- Cu ce iesiti voi ? Cu postul ?

Si ei ziceau:

- Noi nici nu mancam, nici nu bem.

- Dar cu privigherea?

Si ei raspundeau:

- Noi nu dormim.

- Cu pustnicia ?

Iar ei ziceau:

- Noi prin pustietati petrecem.

- Cu ce iesiti dar ?

Si ei raspundeau:

- Nimic nu ne biruieste pe noi, fara numai smerita cugetare pentru ca ea este biruirea dracilor.

de admin

Părintele Arsenie Boca despre judecata milostivă

1:53 am, martie 1, 2011 în Cuvinte de folos, Dreapta Credință, Parintele Arsenie Boca, Pocainta, Sfaturi Duhovnicești, Sfânta Spovedanie de admin

„De obicei, oamenii nu se întorc la Dumnezeu decât atunci când dau de primejdii, adică atunci când îi ajunge dreptatea dumnezeiască din urmă şi trebuie să dea seama de ce au făcut. Nu e rău să te întorci la Dumnezeu nici chiar atunci, în ceasul al unsprezecelea; însă ar fi cu mult mai bine sa vii, de bună voie, la rosturile tale veşnice şi nu tras de mânecă sau pălit cu prăjina din urmă. Dacă am fi noi mai simţiţi, am vedea că Dumnezeu, preamilostivul, ne îmbie cu iubire, încă din dimineaţa vieţii, Taina sfântă a pocăinţei, ca să nu ajungem către seara vieţii aşa de îmblătiţi de rele. Taina pocăinţei este judecata milostivă, ce o face Dumnezeu cu noi păcătoşii, când mergem noi de bună voie, şi ne mărturisim greşelile.

Preoţii poartă preoţia lui Hristos; prin iertarea lor, Dumnezeu te iartă, prin graiul lor, Dumnezeu îţi vorbeşte. Prin ei, Dumnezeu te cheamă, oricât ai fi de păcătos. Mare este Taina pocăinţei, nu numai că te face din rău, bun, din vrăjmaş a lui Dumnezeu, prieten al Lui, ci şi pentru că un lucru aşa de mare este acoperit cu chip smerit. Mila cea fără de margini a tatălui, ca să scape pe fiii Săi de judecata cea aspră, a dreptăţii după fapte, le trimite, coborând din ceruri, pe Fiul Său cel Unul Născut, să le facă o judecată milostivă şi fără nicio înfricoşare, şi iarăşi să-i împace cu Sine. Poate tocmai pentru că e aşa de smerită judecata aceasta milostivă, nu pot să vie la mântuitoarea ei binefacere aproape nici unul dintre cei cu mintea plină de „ştiinţă” şi afumată de mândrie. Cum să poată veni, ei care ştiu totul, ei care stăpânesc peste oameni, să vie în genunchi înaintea unui simplu preot şi să-şi înşire toate fărădelegile şi necazurile lor?! Nu, asta mândria n-o poate face, să vie de bună voie la smerenie. De aceea, ei dau de asprimea dreptăţii, care-i fierbe în zeama lor până li se moaie oasele trufiei.”