Vacciunl antirujeolic și trivaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă)

8:37 pm, octombrie 19, 2010 în Despre vaccinuri de admin

Vaccinul antirujeolic şi trivaccinul ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) sunt inutile şi sursa a multor boli cronice!

1) Aspectul pozitiv al rujeolei la copiii nevaccinaţi

Rujeola este o boală infectocontagioasă care are un efect pozitiv asupra sistemului imun al copilului. S-a observat o scădere al îmbolnăvirilor copilului după ce a trecut prin această boală.(1) În lumea a 3-a, rujeola lasă o imunitate îndelungată şi faţă de malarie.(2) Copiii care au avut rujeolă în copilărie, nu suferă decât foarte rar de boli alergice precum alergie la praful de casă.(3).

Vaccinul antirujeolic nu oferă o asemenea  protecţie! (4). Studiul “Parsifal” cu peste 4000 de copii de la şcolile Waldorf şi peste 2000 de elevi de la şcolile de stat din Suedia, arată că Neurodermita ( dermatita atopică/alergică) este mai rară la copiii care au avut rujeolă, iar copiii care au fost vaccinaţi împotriva rujeolei ( trivaccinul ROR : rujeoală-oreion-rubeolă) suferă frecvent de rinită alergică (5). Un studiu mai vechi arată rezultate asemănătoare: copiii vaccinaţi împotriva rujeolei suferă mai des de “alergia la fân” decât copiii nevaccinaţi.(6).

Un alt efect pozitiv al rujeolei este acela de vindecare al unor afecţiuni cronice grave precum Sindromul nefrotic (o boală cronică gravă de rinichi ) şi Psoriazis. (7). Chiar şi epilepsia se poate vindeca uneori după rujeolă. (8) la fel şi  Neurodermita provocată de alergie alimentară.(9)

Concluzie: este indicat să treacă copiii prin aceste boli infectocontagioase (denumite pe bună dreptate “bolile copilăriei”) în special rujeolă, oreion şi rubeolă,  fără ca ei să fie vaccinaţi. Rezultatul va fi o diminuare a riscului pentru cancer, inclusiv boala Hodkin, cancerul  de sân şi limfomul malign.( 10) Chiar şi scleroza multiplă este mai rară la oamenii care au avut rujeolă în copilărie. ( 11)

2) Politica fenomenului de “eradicare (dispariţie) a rujeolei”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) doreşte cu orice preţ eradicarea rujeolei, dar se pare că şi-a făcut iluzii. Chiar şi Germania a fost de acord cu această “măsură” extremă luată de către OMS la “Conferinţa Consens” organizată de către Producătorul de vaccinuri Chiron Behring ( EB 1998). Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca cel puţin 95% din populatia globului să fie vaccinată. Acest lucru nu va putea fi posibil decât dacă se vor face presiuni extreme asupra medicilor şi a părinţilor fără ca aceştia să aibă un cuvânt de spus. Atingerea acestui scop este puţin probabil. Tocmai ţările sărace, unde frecvenţa acestor boli este mai mare, nu au la dispoziţie resursele financiare necesare, deşi preţul este relativ mic: 33 cenţi americani / vaccin de la Unicef.( OMS 2007). Una din condiţiile grele de obţinut este şi păstrarea vaccinului la rece.

Un alt obstacol în eradicarea rujeolei este faptul că şi după efectuarea vaccinurilor, virusul rujeolei circulă în continuare în mediul înconjurător şi poate fi transimis de la cel  vaccinat la altul, de asemenea vaccinat!( Damien 1998). Asta înseamnă că o oprire bruscă a vaccinării ar fi de asemenea periculoasă. S-ar putea realize însă acest lucru trepatat. Se pare că în curând întreaga lume, aşa cum afirmă cu sarcasm medicul hoemeopat Hans-Jűrgen Achtzehn,  atârnă ca şi un “cobai” în laţul Industriei Farmaceutice care pe această cale obţine profituri de miliarde.( Achtzehn 1998).

CDC ( Centrul de Control al Bolilor din SUA ) are datoria ( prin definiţie) de a cere producerea de vaccinuri, de a emite programe de vaccinări obligatorii şi de a supraveghea siguranţa acestor vaccinuri. Pentru CDC însă studiile care nu sunt favorabile vaccinurilor, nu sunt binevenite. Acest lucru ar duce la prea puţine vaccinări (!), deci la ratarea scopului propus. Dacă ar trebui să facă legătura între miile de copii care suferă de autism şi vaccinuri ( un adevăr de necontestat),nu s-ar simţi deloc în largul lor. Cui i-ar place să recunoască o asemenea catastrofă? Dar tocmai asta se cere în mod normal de la CDC. De aceea s-au creat relaţii tot mai strânse în ultimii ani între CDC şi producătorii de vaccinuri…( Weldon 2004).

3) Vaccinul antirujeolic

a) Generalităţi

În 1972 s-a sintetizat vaccinul împotriva rujeolei. S-a folosit virusul rujeolic viu atenuat, cultivat pe culturi de celule embrionare de pui. Vaccinul conţine de asemenea, în funcţie de preparat,  şi urme de gelatină, antibiotice ( de obicei Neomicină), precum şi alte substanţe : polisorbat, fenilsulfonftaleină, Dextran, albumină umană. (12) În Germania există acest vaccin încă din 1974 iar trivaccinul MMR ( echivalent cu ROR din România) din anul 1980, de când STIKO din Germania îl administrează  sugarilor de 11-13 luni. La sugarii din creşe este administrat deja  de la 9 luni. Vaccinul se administrează de două ori, cea de-a doua doză  cel devreme la 4 săptămâni de la prima doză  între 15 luni- 23 luni).(13)

Se vorbeşte despre anticorpi protectori (faţă de boală) tip IgG,  la un titru al acestora de peste 200 mIU/ml de sânge. Dar concentraţia de anticorpi nu este o dovadă clară de protecţie în faţa rujeolei: 10% din cei care au după vaccin anticorpii necesari în sânge, se pot îmbolnăvi de rujeolă(!) Este denumit “eşecul primar “ , când copilul nu devine imun după prima doză de vaccin. Cea care dovedeşte o imunitate după vaccin este imunitatea celulară care nu poate fi măsurată prin metodele obişnuite. Se consider că a doua doză de vaccin ar putea oferi o siguranţă mai mare…( 14) Dar vom vedea că şi după a doua doză există adeseori un eşec.

Cât durează imunitatea dată de vaccin?

Un studiu făcut pe studenţi din Belgia, arată că după 15 ani de la a doua doză de vaccin, 22% din adolescenţi nu mai aveau nici o protecţie faţă de rujeolă. Este denumit “eşecul secundar”. (15) Dar tocmai aceste “eşecuri” împiedică eradicarea rujeolei. În viitor ne putem astepta la tot mai multe cazuri de “eşec secundar” fiindcă cei vaccinaţi vin tot mai rar în contact cu virusul natural al rujeolei ( scade incidenţa ei ), lucru care în mod normal ar ajuta sistemul imun la o  “rememorare” ( Booster- Effekts), prin crearea de noi anticorpi. Acesta este şi motivul pentru care chiar şi mamele care  au avut în copilarie rujeolă, nu mai pot oferi copilului protecţie împotriva bolii, pierzănd imunitatea datorită lipsei rememorării sus menţionate.( 16)

Cât durează imunitatea dată de boala naturală, fără vaccin?

Toată viaţa!

Concluzii:

- chiar dacă s-ar vaccina 95% din populaţie cu două doze de vaccin antirujeolic,  tot ar rămâne anual 10% din copii  fără imunitate care ajung apoi la vârsta de adolescent sau adult când se pot îmbolnăvi la un nou contact cu virusul. Asta ar însemna că în Germania în fiecare an vor fi 70.000 de oameni care se pot îmbolnăvi oricând de rujeolă.(17)

-  înainte  de a se introduce vaccinul antirujeolic, 99% dintre adolescenţii de 15 ani  făcuseră rujeolă şi aveau  o imunitate durabilă, pe viaţă!(18)

- Imunologul finlandez Heinonen (19) afirmă că ”întreruperea aproape completă a circulaţiei virusului  datorată vaccinărilor, va crea o nouă problemă: cei vaccinaţi au o şansă foarte mică la o nouă rememorare ( booster effekts) de către sistemul imun şi în consecinţă lipsa formării de noi anticorpi. În aceste condiţii a devenit o realitate lipsa imunităţii pe durată lungă a celor vaccinaţi, adică “eşecul secundar”. Dar şi cei nevaccinaţi , în special mamele ( inclusiv cele care au avut rujeolă în copilărie) vor avea probleme: anticorpii lor vor scade datorită faptului că vin tot mai puţin în contact cu virusul natural iar reîmprospătarea memoriei imune ( efectul booster) nu mai are loc. Ca urmare sugarul nefiind apărat de anticorpii de la mamă va face rujeolă. S-a constatat o creştere a rujeolei la vărsta de sugar.

-  Întreruperea treptată a vaccinării în lume ar  fi soluţia cea mai bună.

Efectele secundare ale vaccinului

a) Generalităţi. Studii

-  toate studiile care “au voie să fie efectuate” la ora actuală se întind doar pe 3 săptămâni după vaccinul antirujeolic iar un timp mai lung este considerat inutil, deoarece viremia postvaccinală ( virusul din sânge) poate fi dovedită doar în a doua săptămână de la vaccin. Majoritatea studiilor s-au făcut cu vaccinul antirujeolic simplu (nu trivaccinul). Această perioadă de 3 săptămâni este cu totul insuficientă deoarece ne putem aştepta la reacţii secundare de la vaccin şi după luni sau ani de zile datorită existenţei uneori a unor virusuri restanţi ( virusuri latente).(20)

-  legat de această problemă, renumitul epidemiolog Canadian Spitzer se arată îngrijorat de faptul că

“nu se face nimic pentru a demonstra siguranţa acestui vaccin MMR ( ROR). În timp ce multe studii arată efectele favorabile ale vaccinului, nu am putut găsi nici un studiu care să ateste siguranţa lui privind efectele secundare şi boli postvaccinale…”(21)

Studiile  făcute până acum nu arată deloc siguranţa acestui trivaccin. Nu s-a făcut nici un studiu comparativ cu cei nevaccinati! Se ştie că virusurile vii amestecate ( cum sunt în acest trivaccin) pot duce, prin schimbări de gene între ele, la  modificări ale proprietăţilori virale. Dacă are loc o scădere a imunităţii prin unul din virusuri din vaccin,  celelate două virusuri existente pot provoca o infecţie latentă sau o reacţie autoimună! La pacienţii cu o afecţiune hepatică autoimună s-au putut detecta în ficatul acestora virusuri din vaccin încă mulţi ani după ce au fost vaccinaţi împotriva rujeolei. (22)

- La un bolnav cu encefalită s-a găsit virus vaccinal  şi la 8 luni de la vaccin într-o probă luată din creierul acestuia.(Bitnun 1999).

-  La copiii cu autism s-a putut dovedi existenţa virusului vaccinal în leucocite , mucoasa intestinală şi lichidul cefalorahidian (LCR) încă după ani de zile de la vaccin.( Bradstreet 2004).

-  În SUA , între anii 1990-2000, s-au raportat mai mult de 40 000 de plângeri legate de efectele secundare ale vaccinului MMR (ROR).

-  Literatura Medicală atrage de asemenea atenţia asupra reacţiilor secundare grave datorate vaccinurilor. În 1994, în Marea Britanie autorităţile din domeniu au raportat  530 de cazuri grave în urma vaccinării a 7 milioane de copii cu trivaccinul MMR (ROR), dintre care multe cazuri de meningo- encefalite şi atrite cornice. Raportul este de 1 caz grav la 13 000 de vaccinaţi.(Fletcher 1996, AT 1996).

-  Sugarii mamelor vaccinate ( deci a doua generaţie de vaccinaţi), nu reprezintă doar o apărare scăzută fată de rujeolă, ci şi faţă de un alt virus care este înrudit cu cel rujeolic: virusul sinciţial respirator (VRS),responsabil de numeroase infecţii respiratorii ale sugarului. În ţările industrializate a crescut îngrijorător de mult frecvenţa şi gravitatea bronşitelor cu acest virus, în timp ce în ţările cu vaccinări puţine, rata infecţiilor virale respiratorii este scăzută.( 23)

b) Eliminarea virusului

Virusul poate fi eliminat de către cei vaccinaţi încă timp de 2 săptămâni (24) Pentru oameni sănătoşi acest lucru este lipsit de pericol, dar pentru cei cu un sistem imun deficitar poate deveni o problemă.( 25)

c) Febra şi rujeola postvaccinală

O febră care persistă mai multe zile, de obicei între zilele 7-14, apare la un procent de 5-15% dintre vaccinaţi. În acest interval de timp, copilul prezintă deseori o formă “trunchiată” de boală: febră, stare generală uşor alterată şi uneori  erupţie cutanată. Simptomele apari mai frecvent după trivaccinul MMR(ROR), decât după vaccinul antirujeolic simplu.(26)

d) Convulsiile  febrile

La 6-14 zile după vaccin, apari convulsii febrile cu o frecvenţă de 2:1 000 de cazuri.( 27) Ele nu au repercusiuni ulterioare la copiii sănătoşi, în schimb la cei care au avut şi în alte situaţii convulsii febrile, sau au rude care le-au avut în antecedente, riscul este crescut de a avea consecinţe, motiv pentru care este necesar ca medicul de familie să informeze părinţii copilului în legătură cu aceste probleme. ( 28)

Uneori convulsiile febrile pot fi primul simptom al unei encefalite postvaccinale.( Ehrengut 1965). Ishikawa ( 1999) descrie cazul unui copil de 2 ani care a făcut o criză  gravă de epilepsie la  2 săptămâni de la vaccin.

e) Reacţii alergice şi anafilaxie

La 1 din 65 000 de cazuri s-au observat cazuri grave de alergii ( AT 1996). Având în vedere că ambele vaccinuri ( antirujeolic şi ROR), conţin Neomicină, gelatină ca rol de stabilizator şi celule embrionare de pui, alergiile pot fi provocate de oricare dintre aceste componente. Se observă apariţia diverselor forme de alergii:  rinite alergice, crize de astm bronşic sau chiar şoc alergic. Aceste reacţii grave sunt pur şi simplu ingnorate de către Ute Quast et al.( 1997) (29) în cartea  intitulată “Reacţii postvaccinale”, care a fost distribuită gratuit de către producătorul de vaccinuri Chiron Behring  în toate cabinetele medicale. Între timp se cunoaşte faptul că vaccinul antirujeolic, datorită conţinutului în gelatină,  provoacă alergii încrucişate cu alimente precum ou, lapte de vacă  sau carne de pui.( 30)

Virusurile din trivaccinul MMR(ROR) pot modifica “in vitro”  limfocitele umane în aşa măsură încât să formeze anticorpi alergici (Ig E).(Imani 2001).După un studiu efectuat în Danemarca, vaccinul ROR creşte dublu riscul pentru Neurodermită ( dermatita atopică/alergică) până la vârsta de 15 ani! ( 31)

f) Purpura trombocitopenică

La 1 din 22 000 de cazuri,  apare după 6 săptămâni de la vaccinul ROR, o purpură trombocitopenică ( boală care duce la scăderea coagulării sângelui cu apariţia hemoragiilor).(32 ) Primele simptome sunt nişte puncte cutanate hemoragice sau la nivelul mucoaselor şi în cel mai rău caz se poate ajunge la hemoragii interne. La 58% din cazuri cu trombocitopenie postvaccinală  înregistrate în Franţa, numărul trombocitelor era  sub 10 000/mm cub, iar la peste 10% din cazuri evoluţia a fost  cu complicaţii. ( 33)

g) Ataxie

În a doua săptămână după vaccin s-a observant la unii copii vaccinati o disfuncţie a creierului mic ( cerebel), posibil după o infecţie minimală a creierului. Simptomele tipice constau în tulburări de mers, de coordonare a mişcărilor, a mâinilor ( de apucare : ataxie), care durează de obicei câteva zile. Raportul este de 8 cazuri la 100.000 de vaccinati.(34)

h) Boli cornice intestinale. Boala Crohn

Bola Crohn, o boală autoimună a intestinului gros, cu diaree cronică, dureri abdominale şi scădere în greutate, a înregistrat o creştere spectaculoasă în ultimii zeci de ani (ESPED 1998). În  Scandinavia, între anii 1990-2001, boala a crescut de 5 ori .

Această afecţiune este pusă în legătură cu vaccinul antirujeolic. La copiii cu boala Crohn s-au găsit virusul vaccinal în intestinul acestora. ( 35)

Copiii care sunt infectaţi cu virusul rujeolic de la  mamă în viaţa intrauterină sau în primele luni de viaţă, vor avea un risc crescut de a dezvolta ulterior boala Crohn.

i) Complicaţii neurologice

În primele 4 săptămâni de la vaccinul ROR  creşte riscul bolilor neurologice. Riscul pentru autism este de 1,5 cazuri la 1 milion de vaccinaţi cu ROR, conform unui studiu făcut de Sistemul VAERS al SUA. Din acest procent,  1,4 rămân cu retard psihic şi 0,7 cu leziuni cerebrale. ( 36)

Allerdist ( 1979), (37) arată  următoarea statistică: 1 caz cu complicaţii neurologice grave la 2 500 de vaccinaţi. Cea mai gravă reacţie este Sindromul Guillain-Barre şi diverse mielite ( afecţiuni inflamatorii ale măduvei). 5 astfel de cazuri au fost raportate la Institutul Paul-Ehrlich din Germania între anii 2001-2006. (38)

Mai multe cazuri  de inflamaţie ale nervului optic sunt redate în Literatura de Specialitate, unele soldându-se cu grave tulburări de vedere.( 39)

j) Encefalita

Este vorba de o infecţie acută a creierului ( encefalită) care apare după vaccin şi constă de fapt în demielinizarea acută (distrugerea învelişului nervilor) provocată de o reacţie autoimună. Este rezultatul unei reacţii greşite a sistemului imun faţă de vaccin. Afecţiunea apare între ziua a 6-a şi a 15-a de la vaccin şi mai este denumită Encefalomielită demielinizantă. (40)

Prognoza encefalitei postvaccinale nu este favorabil. Weibel (41) descrie 48 de cazuri de encefalite la copii care au făcut encefalită în cele 15 zile de la vaccin.8 dintre copii au murit iar toţi ceilalţi au rămas cu sechele neurologice sau psihice definitive.

Între anii 1991-1996, în SUA s-au înregistrat 166 de cazuri de Encefalită după vaccinul antirujeolic (CDC 1998).

În Germania, în aceeaşi perioadă s-au înregistrat doar 16 cazuri dar, conform Centrului de cercetare pentru sănătatea copilului din Germania, cifrele oficiale sunt  reduse. Se pare că nu sunt raportate decât 5-10% din cazuri, dar chiar şi atunci  riscul unei Encefalite rămâne de 1:35 000 şi 1: 50 000. Asta înseamnă că riscul unei Encefalite postvaccinale nu este mai mic decât cel al Encefalitei din cadrul rujeolei ( ca şi complicaţie a bolii) la copiii mici. În schimb, odată cu creşterea copilului, creşte şi riscul unei Encefalite postvaccinale. (42) Tocmai această statistică arată pe ce “bază  nesigură” se sprijină indicaţiile vaccinării antirujeolice.

k) PESS

Panencefalita subacută sclerozantă (PESS), este o afecţiune foarte rară ce apare tardiv, ca o complicaţie a rujeolei la cei nevaccinaţi. Dar, datorită vaccinării din ultimii ani, a crescut mult frecvenţa bolii la sugari, deci inclusiv a PESS. Până în ziua de azi nu există nici o dovadă că vaccinarea poate preveni PESS. (43) S-a mai observant că la unii din sugari apare PESS la foarte scurt timp după vaccin.

l) Autismul

Autismul este o tulburare psihică şi emoţională, nevindecabilă, care apare în primii 3 ani de viaţă. Copiii se retrag  şi se izolează în “lumea lor”şi dezvoltă un comportament  bizar.

Deşi mai mulţi autori din lume au făcut legătura între autism şi vaccinul MMR(ROR) (44) Institutul de Medicină din SUA neagă în continuare aceste dovezi. (IM 2001).

m) Deces

Sunt descrise mereu cazuri de decese după vaccinul ROR. Ele sunt, după criteriile SUA, o reacţie secundară sigură a vaccinului.

7  decese s-au înregistrat la scurt timp după vaccinul ROR în Marea Britanie, dintre care un caz de status epilepticus şi un caz de sindrom Guillain – Barre. Doar ultimele două au fost recunoscute de către JABS ( Justice, Awareness and Basic Support) ca fiind cauzate de către vaccinul ROR. (45)

Și în Finlanda s-a înregistrat un deces postvaccinal.(46)