Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Navighezi în arhiva pentru Medicina naturista.

de admin

Busuiocul, un calmant fara egal

9:13 pm, iulie 6, 2011 în Medicina naturista, Plante benefice de admin

La noi, la romani si in toata lumea crestin-ortodoxa, busuiocul este folosit la stropirea cu aghiazma, pentru sfintirea locurilor si alungarea necuratului. Foarte putini oameni cunosc, insa, calitatile vindecatoare ale busuiocului. Busuiocul este un remediu natural pentru tratarea si vindecarea multor afectiuni: bronsita, febra, guta, afectiuni gastrointestinale sau dureri de stomac.In scop medicinal, de la busuioc se folosesc frunzele si florile.

Recoltarea lor incepe spre sfarsitul lunii iunie si continua pana toamna tarziu. Se taie cu un foarfec doar varfurile inflorite si se pun la uscat, in strat subtire si la loc racoros, pe hartie sau pe panza. Planta va fi considerata pe deplin uscata atunci cand se sparge in mana cu un zgomot usor. Se depoziteaza pentru iarna in pungi de hartie sau de panza si se tine in locuri racoroase si uscate.

Infuzia din frunze si flori de busuioc se recomanda in caz de crampe abdominale, infectii urinare, dureri de cap, laringita, faringita, gripa, voma si raceala. Consumata zilnic, infuzia ajuta la tratarea si vindecarea cefaleei, colicilor intestinale, ulcerului gastric si colitelor de fermentatie. Infuzia de busuioc este de folos si pentru refacerea stomacului dupa o masa copioasa.

Infuzia se prepara foarte simplu: se toarna o cana de apa clocotita peste o lingurita de planta uscata si maruntita. Se acopera vasul si se lasa la macerat timp de 15 minute dupa care se strecoara. Ceaiul, astfel obtinut, se bea cald, neindulcit sau indulcit cu un varf de lingurita de miere de albine. Pentru tratarea durerilor in gat, nu se consuma bauturi fierbinte deoarece irita si mai tare gatul si intarzie vindecarea.

De asemenea, busuiocul este si un calmant exceptional. Persoanele care au probleme cu somnul sau sunt foarte nervoase pot bea zilnic ceai de busuioc. Se umple o fata de perna mica sau un saculet de panza cu frunze de busuioc, de preferinta uscate, si se tine langa perna pe care se doarme. Busuiocul poate fi folosit, alaturi de alte plante cu efect calmant, si la baile generale.

Ceaiul de busuioc este un remediu excelent in zilele fierbinti de vara. Se bea cald, la temperatura camerei, cu cateva picaturi de zeama de lamaie. Ceaiul nu se bea repede, precum un pahar de apa. Se soarbe rar, putin cate putin, pe parcursul a 10 – 15 minute pentru a-i oferi timpul necesar sa ajunga portionat si egal in tot corpul.

Extern, busuiocul poate fi folosit la pregatirea inhalatiei in caz de sinuzita. Intr-un litru de apa clocotita, se pune o mana de busuioc, se lasa cateva minute la infuzat si apoi, cu un prosop sau cearsaf peste cap se sta aplecat deasupra vasului pentru a inhala aburii. Pe langa busuioc, se poate adauga in apa menta si cimbru.

Busuiocul pus in ghiveci si tinut la fereastra actioneaza precum o plasa in calea intrarii tantarilor in casa, deoarece tantarii nu iubesc mirosul de busuioc. Pus proaspat intr-o vaza fara apa, sau uscat si maruntit intr-un bol si tinut in camera de dormit, busuiocul inmiresmeaza aerul inducand, in acelasi timp, o stare de calm si de liniste si imbiind la somn sanatos si odihnitor.

Busuiocul este folosit curent si in bucatarie drept condiment. Pentru calitatile sale terapeutice, busuiocul ar trebui folosit, la nevoie, in locul medicamentelor de sinteza care pot da dependenta.

Sa avem sanatate!

de admin

Patlagina

11:29 pm, iunie 22, 2011 în Alimentație sănătoasă, Medicina naturista, Plante benefice de admin

Patlagina este o planta pe cat de utila in numeroase boli, pe atat de modesta, nepretentioasa, care creste peste tot, in flora spontana, de la campie pana in zona de munte. In scopuri medicinale, de la patlagina se folosesc frunzele pe care si iarna, daca le stii locul, le gasesti verzi sub stratul de zapada, pregatite parca sa-si ofere serviciile la nevoie.Frunzele de patlagina contin mucilagii, in special xiloza, vitaminele A, C si K, tanin, caroten, enzime si pectine. Substantele active din frunzele de patlagina fluidifica secretiile din caile respiratorii avand proprietati emoliente, antiinflamatorii, hemostatice.

Patlagina si preparatele din frunze se foloseste, mai ales, in afectiunile aparatului respirator. Unii specialisti recomanda preparatele de patlagina in tratamentul adjuvant al ulcerului gastric si duodenal. De asemenea, infuzia ori frunzele proaspete de patlagina se folosesc in tratarea intepaturilor de insecte, a furunculelor, in tratamentul extern al hemoroizilor.

Decoctul din frunze de patlagina trateaza rani vechi, greu vindecabile. Cataplasmele cu patlagina calmeaza durerile provocate de zona zoster. Frunzle de patlagina proaspat culese, bine spalate si uscate intr-un prosop curat pot fi puse direct pe rani sau furuncule dupa ce s-a trecut peste ele cu sucitorul ca sa zemuiasca putin.

Frunzele tinere sunt cele mai din mijlocul tufei de patlagina. Se usuca la loc bine aerisit, in strat subtire, pe coli de hartie. Cand se sparg intre degete, frunzele pot fi puse la pastrat, in pungi de hartie, pentru iarna.

In caz de raceala, dureri in gat si in piept, tuse, se pot bea trei, patru cani de ceai de patlagina pe zi. Peste una, doua lingurite de planta uscata si maruntita, se toarna 200 ml de apa clocotita, se acopera vasul si se lasa la infuzat cateva minute. Se strecoara, se indulceste cu miere poliflora sau putin zahar si se bea cald. Ceaiul fierbinte intarzie vindecarea durerilor de gat.

Tinctura de patlagina poate fi folosita timp de doi ani de la preparare. Se umple un borcan cu frunze proaspete de patlagina fara a le indesa peste care se toarna alcool alimentar, tuica sau vodka in asa fel incat sa le acopere. Vasul bine inchis, se lasa la macerat 15 zile, timp in care se agita de cateva ori pe zi. Apoi, se strecoara si tinctura se pastreaza la rece, in sticle mici, inchise la culoare. Se iau cate 10, 15 picaturi sau chiar o lingurita, diluata in apa, impotiva afectiunilor pomenite mai sus.

Patlagina, fie ca are frunza lunguiata sau alungita, are aceleasi proprietati si aceeasi putere vindecatoare. Pana in prezent se cunosc cam 200 de specii ale acestei plante.

Sursa: CrestinOrtodox.ro