Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Doamne ajută! Bine ai venit în cadrul Sinaxei.
Te rugăm să îți creezi un cont nou sau să te autentifici în secțiunea din dreapta.
După înregistrare poți contribui cu articole noi în cadrul Sinaxei.


Pagina 20 din 37« Prima...10181920212230...Ultima »

de admin

Despre mezeluri si industria carnii

10:26 pm, aprilie 14, 2011 în Alimentație sănătoasă de admin

Secretele industriei cărnii: chimicalele din salamuri Aditivii sintetici din semipreparatele din carne rămân în organism chiar

şi zece ani, pentru că tubul digestiv nu le poate digera. Consumul anual
de mezeluri în România este de aproximativ zece kilograme pe cap de
locuitor, ceea ce înseamnă că, în fiecare zi, un român mănâncă cam 28-30
de grame de produse din carne.
Anul trecut, media ţărilor europene mergea către aproape 100 de grame
consumate zilnic. Totuşi, diferenţa este dată de calitatea
semipreparatelor româneşti din carne, care este printre cele mai slabe din
Europa, asta şi pentru că românii nu se arată preocupaţi de ce pun în
farfurie.

Slănină multă şi injecţii cu apă

În unităţile de producţie mari şi în abatoarele tehnologizate,
sacrificările de animale sunt rare. După tranşare, 80% din carne se
foloseşte pentru specialităţi, iar restul intră în producţia salamurilor,
a cârnaţilor, parizerului şi a crenvurştilor.

Cantităţile sunt ajustate cu multă slănină tare, dar şi cusoia sau alte
grăsimi hidrogenate. Malaxarea se face într-un recipient mare de metal, în
care se pun la tocat carnea, apoi slănina şi şoriciul. Din saci de rafie
se adaugă făina de soia, şi, potrivit fiecărui reţetar, se adaugă aditivi
sintetici şi coloranţi. Omogenizarea se face în câteva minute, iar pasta
prinde gust şi aspect de carne. Ambalarea se face în membrane de plastic,
care, uneori, ajung să coste mai mult decât compoziţia produsului.

De cealaltă parte, produsele „premium”, capastrama, muşchiul sau cotletul,
sunt injectate cusaramură şi fosfaţi, compuşii care reţin cea mai multă
apă.

Injectarea se face cu o maşină specială cu ac, iar vidarea maschează că
produsul e umplut cu apă.Saramura, care trage foarte mult din greutatea
produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterială şi diabetul.

E-urile sunt importate şi, în cele mai multe cazuri, condimentele precum
ceapa sau usturoiul sunt prafuri obţiunite prin deshidratare.

Departe de „mâncatul sănătos”

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercetări Alimentare
din Bucureşti, spune că absolut toate produsele din magazine, mai puţin cele „eco”, sunt pline de chimicale.

Cel mai mult, însă, atrage atenţia asupra intoxicării cu reclame:
„Mezelurile şi sănătatea n-au nimic în comun. Copiii n-ar trebui să
consume niciun gram. De aceea, publicitatea este agresivă pe segmentul
celor mici”.

Chiar dacă au fost siliţi de legi să treacă pe etichete toate componentele
reţetei, producătorii din România se feresc să dezvăluie cantităţile
adevărate de carne dintr-un produs.

Dintr-o listă de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este
carne. Restul sunt fosfaţi, nitriţi, nitraţi, arome sintetice şi
coloranţi, multă sare şi multă apă.

Medicii spun că efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. În
schimb, pe timp îndelungat, efectele sunt dezastruoase. „Românii s-au
obişnuit să cumpere apă la la preţ de carne. În ultima vreme, au apărut
tot soiul de aditivi care n-au fost testaţi toxicologic, dar pe care
producătorii au început să-i folosească intens. Dintre cei mai periculoşi
sunt fosfaţii, care, în exces,împiedică fixarea calciului în oase.
Imaginaţi-vă ce înseamnă asta pentru copii”, spune Gheorghe
Mencinicopschi.

SCUMP. 80% din carnea tranşată merge pentru specialităţi, ca pastrama şi
cotletul

Etichetele fără valoare

Specialistul în sănătate alimentară atrage atenţia că potenţiatorii de
aromă, care se regăsesc chiar şi în specialităţile mai scumpe din carne,
provoacă un apetit ridicat şi dau de pendenţă: „Glutamatul monosodic dă un
gust foarte bun. Stimulează pofta şi te face să mănânci încontinuu.
Efectul nu-i imediat, dar mâncând şi mâncând, duce la obezitate”.

Din lista lungă de compuşi chimici alimentari, coloranţii sunt bombe
pentru organism. „Roşul carmin se extrage dintr-o insectă. În procesul
chimic de extracţie, se foloseşte aluminiul. Consumul distruge celulele
nervoase şi riscul cel mai mare îl reprezintă Alzhaimerul”, explică
Gheorghe Mencinicopschi.

Aspectul de „delicios” al mezelurilor este dat, în mare parte, de făina de
soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compoziţia unui
parizer ieftin sau a unui salam.

„Soia în stare pură, nemodificată genetic, a ajuns să fie cel mai sănătos
ingredient dintr-un salam. Amidonul, în schimb, chiar n-are ce căuta
într-un produs din carne. Pentru că nu vor să fie scrupuloşi, producătorii
promit să-l treacă pe lista ingredientelor”, spune Mencinicopschi.

AMENINŢĂRI

Bolile care ne urmăresc

Fosfaţii din mezeluri împiedică fixarea calciului în oase. Afectează
creşterea copiilor, iar în 20 de ani, femeile vor suferi de
osteoporoză. Bărbaţii vor scădea la bătrâneţe mai repede în înălţime şi,
în multe cazuri, vor fi obezi…………………..

Semipreparatele mai conţin gume de omogenizare, care, pe lângă faptul că
reţin apă, au rolul de a omogeniza.

44% CARNE

Cârnaţi Cabanos

Conţine: carne de porc inferoară – cu slănină şi şorici – 44%, carne de
vită – 16%, faină de soia – 40%. Se adaugă usturoi, condiment universal,
coriandru şi agent de afumare.

Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant
(acid ascorbic), potenţiator de gust, glutamat monosodic (aditiv care
provoacă apetit mare şi dependenţă), zaharuri – dextroză, lactoză,
colorant natural: carmin, conservant – nitrit de sodiu si nitrat de
potasiu.

Pentru omogenizare se mai folosesc grăsimile vegetale. Se ambalează în
intestine subţiri de oaie. Se lasă la fiert 20 de minute, la 75 de grade
C. Zvântarea se face într-o cameră frigorifică, timp de 2-3 ore.

60% CARNE

Cârnaţi de porc

Conţine: carne de porc 60%, cu slănină şi şorici, proteină vegetală din
soia nemodificată genetic, apă 20%, sare, condimente şi arome naturale,
stabilizatori (di-polifosfat de sodiu şi potasiu), antioxidanţi (acid
ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, potenţiator de gust
(glutamat monosodic), zaharuri (lactoză, dextroză), colorant natural –
carmin, conservanţi: nitrit de sodiu şi nitrat de potasiu.

Nitritul de sodiu previne creşterea bacteriei ce cauzează botulismul,
măreşte timpul de valabilitate al produsului, stabilizează culoarea roşie
a cărnurilor procesate şi dă o aromă specifică.

60% CARNE

Cotlet de porc

Conţine: cotlet de porc, un strat de slănină de 0,5–1 centimetri. Carnea,
tăiată şuviţe, se injectează cu saramură 20%- 40%. Injectarea se face
manual sau cu o maşină specială cu ac.

Se pune apoi într-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper şi
coriandru, unde se lasă timp de mai multe ore. În sos se mai adaugă
antioxidanţi, potenţiatori de gust.

Se lasă şase zile la rece, apoi se afumă industrial.. 14 porţii de
mezeluri pe lună cresc cu 78% riscul apariţiei unei forme de boală
pulmonară obstructivă cronică, care este foarte gravă.

Afecţiunea reprezintă una dintre primele cinci cauze de deces în Vest. Se
manifestă prin scăderea capacităţii organismului de a menţine o
concentraţie normală de oxigen în sânge.

62% CARNE

Lebărwurst

Conţine: carnea capului de porc în proporţie de 62%, slănină tare 7%,
organe – inimă, rinichi, splină 15%, ficat 16%. Se adaugă supa de la
fierberea capului, mixul de condimente, ceapă fiartă, zahăr şi sare. În
malaxor se adaugă aditivii – colorantul alimentar – carmin, antioxidanţi,
amidon de cartofi.

Compoziţia se ambalează în membrane sintetice şi se fierbe la 75 de grade
C.

Un lebărwurst „tradiţional” trebuie să conţină mai puţin de şase grame de
sare la 100 de grame de produs şi, în principiu, să aibă cel mult trei
aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate să nu depăşească zece
zile.

Un produs mai puţin conservat îşi schimbă culoarea la deschiderea
ambalajului.

80% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Parizer de porc

Conţine: 80% slănină şi şorici de porc, 10% carne de pasăre dezosată
mecanic (în care intră oase măcinate), faină de soia, proteină vegetală,
amidon, condimente – sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, potenţiatori
de gust, coloranţi (carmin).

După amestecare, compoziţia se fierbe timp de 20 de minute în apă, la 75
de grade C. Din cauza amidonului şi a fibrelor din soia, conferă starea de
saţietate.

În schimb, este greu de digerat. Carnea dezosată mecanic este pasta
rezultată din dezosarea carcaselor de pasăre, care este prelucrată
cu utilaje speciale.. Această pastă poate conţine şi resturi de piele,
chiar şi oase.

60% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Salam de vară

Conţine: 60% slănină şi şorici, 17% carne de calitate inferioară – adică
ceea ce se poate prelucra din picioare, gât – mix de condimente – sare,
boia, piper sau extract de condimente – aditivi care imită gusturile
condimentelor, făină de soia 20%, antioxidanţi, colorant – carmin,
glutamat de sodiu (E 261), nitriţi, nitraţi, pastă de usturoi, zahăr.

Toate acestea se amestecă în malaxoare, apoi se ambalează în membrane
artificiale (de plastic), se zvântă şi se afumă industrial într-o cameră
unde, teoretic, ar trebui să stea cel puţin patru-cinci zile.

În alte cazuri, se adaugă agent de afumare.

40% SARAMURĂ

Pastramă

Conţine: carne dezosată de la pulpă, spată şi muşchiul de pe spate.

Se taie în şuviţe, se sărează, după care se trece printr-un sos
condimentat cu praf de ceapă şi de usturoi, antioxidanţi, coloranţi,
agenţi de afumare şi potenţiatori de gust.

Carnea stă în sos timp de trei până la cinci zile, apoi se scoate şi se
leagă cu sfoară. Se injectează cu o soluţie de saramură de 20-40%, apoi se
ambalează în pungi de plastic, în vid.

Afumarea se face cu fum lichid, care conţine cele mai cancerigene
hidrocarburi – cele policiclice aromate.

70% SLĂNINĂ ŞI ŞORICI

Şuncă de porc

Proporţiile de carne diferă în funcţie de reţetă.. Şunca ţărănească
conţine: 70% carne procesată mecanic (are în compoziţie slănină, urme de
oase, şorici) – proteine din soia, toată gama de antioxidanţi, colorant –
carmin.

Carnea se injectează cu o soluţie de saramură, apoi trece în malaxoare de
trei ori..

Prima malaxare se face la o oră după injectarea cu saramură, a doua la 24
de ore după depozitarea la frig şi încă o dată la 48 de ore după
maturare.

Apoi, compoziţia se pune în forme metalice care se ţin la un tratament
termic de 75 de grade Celsius. După răcire, formele se ambalează în pungi de plastic, în vid.



de admin

Preşedintele Colegiului Medicilor despre eutanasiere: Mâna care vindecă nu poate fi şi cea care ucide

10:57 pm, aprilie 10, 2011 în Eutanasie, Ingrijirea bolnavilor, Practici medicale necreștine de admin

Medicii români susţin dezvoltarea serviciilor de ingrijire paliativa ca alternativă viabilă şi morală la atitudinea inumană legată de eutanasiere.Preşedintele Colegiului Medicilor, Vasile Astărăstoae, invitat la conferinţa de lansare a parteneriatului între Hospice Casa Speranţei şi compania MSD pentru îmbunătăţirea accesului la servicii paleative a pacienţilor cu boli incurabile, a explicat necesitatea dezvoltării serviciilor de tip “hospice” şi instruirea specialiştilor din România în acest domeniu.

„Înainte să aflu ce înseamnă îngrijirea paliativă, consideram aceste servicii de asistenţă inutile. De altfel, potrivit unui studiu recent, 97% dintre români nu ştiu ce înseamnă îngrijirea paliativă. În prezent, consider că îngrijirea paleativă este alternativă reală şi morală la atitudinea inumană legată de eutanasie. Mâna care vindecă nu poate fi şi cea care ucide”, declară Astărăstoae.

Vasile Astărăstoae consideră că eutanasia contravine jurământului lui Hipocrate şi eticii medicilor deoarece „nu există dreptul la moarte, ci dreptul la viaţă”. Preşedintele Colegiului Medicilor a declarat că statul român trebuie să îşi schimbe urgent abordarea şi să îşi respecte obligaţia principală de a asigura sănătatea cetăţenilor.

„Dreptul la sănătate a fost definit foarte clar de Comitetul social al ONU, din care a făcut parte şi România, ca obligaţia statelor de a asigura servicii de asistenţă la un standard înalt de calitate în orice moment al vieţii omului. Înainte de boală autorităţile trebuie să întreprindă activităţi de prevenţie, iar bolnavilor în stadii terminale trebuie să le asigure îngrijire paliativă. Acest lucru nu se întâmplă în România”, explică Astărăstoae.

Îngrijirea paleativă, alternativa etică la eutanasie

În România, există aproximativ 30 de centre de îngrijire paliativă, dar în multe judeţe din ţară în care există peste 5000 de bolnavi incurabili nu sunt nici specialişti în îngrijire paliativă şi nici unităţi de spitalizare.

Monica Dragomir, specialist în oncologia pediatrică de la Institutul Oncologic Bucureşti, susţine că lipsa instituţiilor care să asigure servicii paliative nu este singura problemă din România. O altă problemă este şi lipsa serviciilor de îngrijire paliativă la domiciliu asigurate de echipelor multidisciplinare formate din medic, preot şi psiholog care să ajute bolnavul şi familia acestuia.

Hospice Casa Speranţei este prima unitate de îngrijire paliativă din România, un centru de excelenţă pentru Europa de Est în dezvoltarea serviciilor de îngrijire paliativă. În ultimul deceniu, organizaţia s-a implicat în mod activ în introducerea şi dezvoltarea serviciilor de tip “hospice” în România şi în susţinerea paliaţiei ca domeniu distrinct de educaţie a personalului implicat în aceste servicii.

Hospice Casa Speranţei şi compania farmaceutică MSD au anunţat joi un parteneriat pe termen lung care are ca scop îmbunătăţirea şi extinderea serviciilor de asistenţă specializată destinată pacienţilor cu boli incurabile şi terminale oferite de Hospice Casa Speranţei. Parteneriatul constă în acordarea de către MSD a unei finanţări de 127.000 dolari pentru Hospice Casa Speranţei în vederea dezvoltării unei strategii de accelerare a accesului pacienţilor oncologici sau cu alte boli incurabile la servicii de îngrijiri paliative.

“În România, aproximativ 500.000 de pacienţi sunt diagnosticaţi cu cancer, 70% din cazuri fiind în stare incurabilă. Este o realitate tristă faptul că doar 5% din pacienţii români diagnosticaţi cu cancer au acces la servicii paliative. Parteneriatul cu Hospice Casa Speranţei va reprezenta un punct de plecare în dezvoltarea unei strategii care să permită preluarea şi integrarea mai rapidă a îngrijirilor paliative în sistemul public de sănănate” declară Agata Jakoncic, Regional Director MSD Balkan Region.

Ce fac autorităţile

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii susţin că vor ajuta organizaţiile nonguvernamentale să promoveze serviciile paliative pentru bolnavii incurabili. În prezent însă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate blochează dreptul medicilor de familie să prescrie medicamentaţie pentru bolnavii de cancer în stadii terminali. Aceste medicamente pot alina suferinţa pacienţilor, dar sunt scumpe şi de aceea rămân inaccesibile pentru mulţi bolnavi.

Pagina 20 din 37« Prima...10181920212230...Ultima »