Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Doamne ajută! Bine ai venit în cadrul Sinaxei.
Te rugăm să îți creezi un cont nou sau să te autentifici în secțiunea din dreapta.
După înregistrare poți contribui cu articole noi în cadrul Sinaxei.


Pagina 5 din 37« Prima...34567102030...Ultima »

de agaton

Lista E-urilor nocive si efectele lor-Dr Pavel Chirila

10:26 am, februarie 19, 2013 în Uncategorized de agaton

Volumul poate fi distribuit liber pentru uz personal.

Această lucrare este destinată tuturor iubitorilor de

spiritualitate creştină ortodoxă şi de istoria neamului

românesc. Ea poate fi utilizată, copiată şi distribuită LIBER

cu menţionarea sursei.

Culegere şi editare: Editura Christiana

Câteva precizări despre alimentele pe care le consumăm în fiecare zi

E-urile sunt substanţe care se folosesc la prepararea unor produse în scopul ameliorării calităţii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrare        ( Monitorul Oficial al României, Anul XI, Nr. 268/1999, pagina 13).

În istoria alimentară a diferitelor civilizaţii nu găsim      E-urile. Ele sunt invenţia secolului XX.

Definiţia oficială redată mai sus este ambiguă şi plină de omisiuni: Ce fel de substanţe – naturale sau de sinteză? De ce să ameliorezi calitatea? Care calitate – organoleptică sau nutritivă? Ce este acea tehnologie avansată? Au sau nu au reacţii adverse? Dacă au sau dacă nu se ştie dacă au, de ce se folosesc, totuşi?

Majoritatea E-urilor are o istorie şi o existenţă identică: când se lansează pe piaţă se spune că nu sunt nocive şi se dă o lege în sensul acesta. După câţiva ani se demonstrează că sunt nocive şi se dă o altă lege care să le interzică.

E-urile nu au fost niciodată cerute de populaţie; ele au fost oferite şi majoritatea oamenilor le mănâncă fără să se întrebe ce este cu ele. Din cauză că nu se întreabă, producătorii le oferă din nou. S-a născut o adevărată şi foarte rentabilă industrie mondială a E-urilor, care vinde în cantităţi enorme (20 mld. $ anual).

Majoritatea cercetărilor medicale consideră aspartamul ca având un rol în declanşarea următoarelor maladii: tumori cerebrale, scleroză multiplă, epilepsie, sindroame extra-piramidale, boala Alzheimer, retardare mintală, limfoame, malformaţii, diabet.

Un principiu străvechi ai medicinei spune că „nimic nu este mai periculos decât a administra o substanţă timp îndelungat, în mod repetat”.

Numai alimentele pot fi administrate timp îndelungat în mod repetat. Toate celelalte substanţe, nonalimente, adică aditivii alimentari, medicamentele chimice şi naturale nu pot fi administrate timp îndelungat, în mod repetat, căci cad sub incidenţa acestei axiome biologice şi în cele din urmă produc diferite sindroame în corpul omenesc.

Demascarea efectelor nocive ale E-urilor şi excluderea lor din alimentaţie este o problemă de conştiinţă civică, este o problemă de atitudine morală, luată atât de consumatori cât şi de cercetătorii în domeniu.

În S.U.A. există Centrul Ştiinţific pentru Interes Public, care numără 800.000 de cotizanţi şi are un rol esenţial în blocarea pe cale legislativă a otrăvirii lente a populaţiei.

Concluzia care se impune: nu consumaţi alimente cu    E-uri, căci vă vor fi date mereu. Refuzaţi să le cumpăraţi şi ei nu le vor mai produce.

Doctor în Medicină Pavel Chirilă

ADITIVI ALIMENTARI NENUMEROTAŢI

Denumire

Comentarii

ACID ARACHIDONIC @ Obţinut din ficat, creier, glande de origine animală, sau ulei
ACID ASPARTIC @ Obţinut din ASPARTAM (vezi E951)
ACID NUCLEIC @ Este obţinut din celule
ACID PALMITIC @
ALBUMINĂ@
AMBERGRIS@ Obţinut din balenă
ARONIA Obţinut din arborele Aronia arbutifolia; este utilizat ca extensor de gust în jeleuri, puding, pudre pen­tru desert, iaurt, deserturi lactate, cre­me, produse de cofetărie, brânzeturi omogenizate, prăjituri crocante, cre­me de fructe, îngheţată şi băuturi instant
BETAINĂ@ Obţinut din ulei
BIOTINĂ Vitamină de creştere ce aparţine com­plexului B, întâlnită mai ales în drojdie, ficat, gălbenuş de ou; nu are efecte secundare cunoscute
BITARTRAT DE COLINĂ @ Obţinut din ţesut animal
CAFEINĂ Este un alcaloid întâlnit în mod natural în ceai, seminţe de cola şi cafea; toxică în doze mari, poate provoca palpitaţii, hi­pertensiune arterială, vomă, convulsii, dureri de cap, diaree, urinări frecvente, deshidratări, insomnie, crampe stomacale, tremurături ale mâinilor, spasme musculare; acţionează ca laxativ, favorizează eliminarea calciului din organism; creşte secreţia acidă gastrică, amplificând simp­tomele ulcerului peptic; este folosit ca un stimulent uşor în cantităţi moderate; cafeina poate da o depen­denţă moderată, fapt ce face ca unele persoane să aibă dureri de cap dacă renunţă la produsele cu cafeină. A se evita cafeina, chiar şi în cantităţi mici, de către femeile însărcinate şi de către copii
CATALAZĂ@ Se obţine din ficat bovin
CAZEINĂ Este o fosfoproteină din lapte care are structura moleculară foarte asemănătoare glutenului; persoanele celiace (cu enteropatie gluten-sen­sibilă) trebuie s-o evite
CITRUS RED No2 Provoacă cancer la animalele de la­borator; este folosit pentru colorarea cojii de portocală
CIVET@ Obţinut din  pisică
COLAGEN@
COLESTERINĂ@
DIHIDROCLORHI­DRAT DE CHININĂ, SULFAT DE CHININĂ Alcaloid toxic extras din scoarţa arborelui Chinchona; este utilizat ca aromatizant în băuturile nealcoolice carbonatate (apă tonică, băutură amăruie cu lămâie) şi ca tratament pentru malarie; poate provoca dureri de cap, greaţă, ţiuituri în ureche şi imagini neclare; FDA (Food and Drug Administration) limitează strict cantităţile care pot fi utilizate
ENZIME@
ERITRITOL@ Este obţinut printr-un proces de fermentaţie, pornind de la dextroză; se mai poate obţine din stomac de viţel; este folosit ca îndulcitor pentru băuturi şi produse de cofetărie
ETIL VANILINĂ O aromă artificială cu miros de vanilie; este de 3,5 ori mai parfumat decât vanilia naturală şi mult mai ieftin; acest lucru explică de ce producătorii preferă să utilizeze această substanţă în băuturi neal­coolice, îngheţată şi produse de patiserie; în general se consideră fără efecte adverse  cunoscute
EVANS BLUE CI DIRECT BLUE 53 Provoacă dermatite de contact
FD&C GREEN No3 FAST GREEN Produce tumori vezicale
FD&C RED No 102 NEW COCCINE Este un alergen; este interzisă utilizarea lui în alimente
FD&C YELLOW    No 11 Provoacă dermatite de contact
FENILALANINĂ, FENILANINĂ Este un aminoacid esenţial, utilizat de organism pentru producerea unor hormoni (epinefrina, norepinefrina, tiroxina, colecistokinina) şi a melaninei; colecistokinina reduce apetitul, lucru important pentru unele persoane cum sunt sportivii, care trebuie să-şi menţină o anumită gre­utate corporală; efectul antialgic al fenil­alaninei este folosit de atleţi pentru afecţiuni ale muşchilor, ligamentelor, tendoanelor şi articulaţiilor, precum şi pentru inflamaţii şi spasme provocate de exerciţii intense. Persoanele cu fenilcetonurie trebuie să-l evite, întrucât neputând să-l metabolizeze creşte concentraţia în creier a acestei substanţe (uneori cu consecinţe    letale)
FENILEFRINĂ Decongestionant al căilor nazale; este folosit în industria farmaceutică; poate provoca greaţă, tulburări gastrice, pierderea apetitului, nervozitate, nelinişte, ameţeală, dureri de cap, dureri pectorale, accelerarea ritmului cardiac, anxietate, teamă, urinare dificilă sau dureroasă şi insomnie
FOSFOLIPIDE@
FRUCTOZĂ Este un monozaharid întâlnit natural în miere şi fructe proaspete; cofetarii îl utilizează la prăjituri, pâine şi fursecuri pentru a se rumeni mai bine
GLIADINĂ Se găseşte în grâu. Este principalul ingredient al pâinii, cornurilor, pastelor făinoase, prăjiturilor şi a majorităţii produselor de patiserie; pastele făinoase şi spaghetele sunt produse tipice din   grâu; persoanele celiace (cu enteropatie gluten-sensibilă) trebuie să-l evite
GLICERIDE Componente ale grăsimilor; se folosesc la stabi­lizarea sosurilor, slăninei, uleiurilor vegetale, margarinei şi unturii; forma cea mai folosită este monoglicerid citrat; FDA (Food and Drug Administration) impune limite stricte în utilizarea gliceridelor
GLICOGEN@
GLUCURONOLAC­TONĂ, ACID GLUCURONIC @ Este o substanţă prezentă în mod natural în organism, sintetizată în ficat din glucoză; stimulează metabolismul, ajutând la detoxifierea organismului; se întâlneşte de asemenea în plante, în principal în gume; este un constituent al ţesutului fibros şi conjunctiv la toate animalele
GUAIACOL Se utilizează de zeci de ani în unele pro­duse ca expectorant
HIDROLIZAT DE PROTEINĂ DIN PLANTE (HPP) Vezi HIDROLIZAT DE PROTEINĂ VEGETALĂ (HPV)
HIDROLIZAT DE PROTEINĂ VEGETALĂ (HPV) Persoanele celiace (cu enteropatie gluten-sensibilă) trebuie să-l evite. În multe alimente procesate s-a înlocuit MSG (glutamat monosodic – E621) cu HVP. Deşi pare mai natural, acest aditiv este considerat de dr. Blaylock (citat de Asociaţia Feingold) o ameninţare mai mare decât MSG, ţinând cont de materia primă de la care se porneşte şi de substanţele folosite în procesul tehnologic de preparare a lui. Este incredibil că FDA (Food and Drug Administration) nu a reglementat conţinutul de substanţe cancerigene din acest aditiv şi nici cantitatea care poate fi adăugată în alimente
HORMONI@
KERATINĂ@ Derivat din unghii sau păr
LIPID, LIPOID@
LIZINĂ-L@

LIZINĂ-DL@

Similar cu ERITRITOL
MALTODEXTRINĂ Complex carbohidrat natural; se poate obţine din cartofi sau amidon de porumb; se utilizează în industria alimentară la dulciuri, băuturi, bere, îngheţată, fructe conservate, lapte praf, checuri, biscuiţi şi pâine; se mai foloseşte în industria farmaceutică, textilă etc.; se consideră fără reacţii adverse
MENTOL Este un alcool cristalin ce se găseşte în uleiurile de mentă; are un miros pătrunzător şi un efect răcoritor ca de mentă; poate fi alergic
METIONINĂ@ Obţinut din proteine
NEUTRAL RED Provoacă dermatite de contact
OLEAMINĂ, ACID OLEIC @
OLESTRA (OLEAN) Olestra este un produs sintetic al firmei Procter & Gamble care nu se absoarbe în organism. El a fost creat pentru a înlocui grăsimea obişnuită la persoane care vor să slăbească şi pentru a reduce riscul afecţiunilor cardiace. Olestra poate provoca diaree, crampe abdominale, balonări şi alte reacţii adverse. Uneori aceste reacţii sunt destul de severe. Olestra reduce capacitatea organismului de a absorbi carotenoidele liposolubile (ca alfa- şi beta carotenul, licopenul, luteina şi cantaxantina) din fructe şi legume.                                                   Şcoala de Sănătate Publică din Harvard menţionează că: „consumul îndelungat de gustări (snack-uri) cu olestra poate duce la decese inutile datorate cancerului pulmonar şi de prostată, precum şi la orbiri ale persoanelor în vârstă datorate de­generării maculare. În plus olestra provoacă diarei şi alte afecţiuni gastrointes­tinale, chiar şi în doze mici” .  Cu toate că acest produs a fost aprobat de FDA (Food and Drug Administration) produsele care-l conţin ar trebui să poarte etichetă cu avertizarea: Acest produs conţine Olestra. Olestra poate provoca crampe abdominale, diarei şi împiedică absorbţia unor substanţe nutritive şi a vitaminelor liposolubile (A, D, E, K). Centrul pentru Ştiinţe în Interes Public din Washington DC sfătuieşte consumatorii să evite alimentele ce conţin olestra.
OXISTERINĂ@
PANTENOL@
PEPSINĂ@
POLIPEPTIDE@
POLIVINILPOLIPI-ROLIDONĂ (PVPP) Este o pudră de culoare albă, care se adaugă în bere pentru îndepărtarea compuşilor fenolici. În aceste condiţii berea devine clară şi îi creşte termenul de valabilitate.
PROGESTERON@
RENINĂ@ Este un ferment pentru brânzeturi, obţinut din stomac de viţel
SALICILAŢI Săruri ale acidului salicilic; se folosesc în dulciuri, plăcinte, băuturi nealcooli-ce şi cornuri dulci; poate produce reacţii alergice, iritaţie şi sângerări, hiperactivitate la copii, poate agrava astmul bronşic; Feingold recomandă evitarea alimentelor ce conţin salicilaţi naturali sau de sinteză de către copii
SCORŢIŞOARĂ (CINNAMON) Condiment obţinut din scoarţa copacului Cinnamomum zeylanicum; poate fi alergic
TAURINĂ Aminoacid neesenţial, obţinut în pro­cesul de metabolizare al metioninei şi cisteinei; persoanele diabetice sau hipoglicemice trebuie să consume produse cu taurină numai cu acordul medicului, întrucât aceasta poate influenţa activitatea insulinică; consumul excesiv de taurină poate provoca diaree şi ulcer peptic
TIAMINĂ Este o sursă de vitamina B1; acţionează ca coenzimă în metabolismul energetic, menţine apetitul, buna funcţionare a tractului digestiv şi sistemului nervos; în do­ze mari provoacă dureri de cap, iritabilitate, puls rapid, tremurături şi slăbiciune
TIOMERSAL Este un conservant foarte eficient ce conţine mercur; se utilizează în unele produse şi vaccinuri; FDA (Food and Drug Administration) estimează că această substanţă este utilizată în peste 30 de vaccinuri şi produse biologice înregistrate; mercurul se elimină din organism în timp îndelungat şi acumularea lui poate provoca afectarea ireversibilă a creierului (manifestată prin iritabilitate, teamă, tremurături, modificări ale văzului şi auzului şi probleme de memorie), rinichilor şi fetusului
TORULA Este o substanţă obţinută din carbo­hidraţii din pasta de lemn în industria hârtiei; tipul S este folosit în produsele şi cerealele pentru copii; tipul F este utilizat ca supliment nutritiv pentru bovine, peşte şi pui; este alergen pentru persoanele cu febra fânului şi astm
ULEI DE CUIŞOARE Ulei esenţial natural obţinut prin distilarea cu vapori a cuişoarelor; poate fi alergic
VIOLET DE GENŢIANĂ CI BASIC VIOLET No 3 Provoacă dermatite de contact
ZINC Este un element esenţial pentru organismul uman; se găseşte în mod natural în carne (în special ficat), peşte, legume, cereale integrale, drojdie de panificaţie, brânză, lapte, alune, floarea soarelui şi seminţe de susan; dozele foarte mari de zinc provoacă vomă, diaree, nelinişte, iritaţie stomacală, imunodepresie şi anemie; doze mari de zinc duc la scăderea nivelului de HDL – colesterol şi cresc riscul bolilor cardiace

„@” Aditivi de origine animală (majoritatea din porc)

LISTA ADITIVILOR ALIMENTARI ÎN ORDINE ALFABETICĂ

Denumirea Nr. E Comentarii
ACESULFAM POTASIU E950 Este un îndulcitor artificial foarte utilizat. Este de 200 de ori mai dulce decât zahărul. În SUA produsul a fost permis în ali­mente ca: dulciuri fără zahăr, gumă de mestecat şi deserturi cu gelatină. În iulie 1998 FDA a permis utilizarea acestei substanţe în băuturile nealcoolice, crescând astfel expunerea consumatorilor la acest produs. Teste efectuate în anii 1970 pe animale de laborator (şobolani, şoareci) au arătat că această substanţă chimică produce dereglări în populaţiile de animale. Acest lucru a determinat în 1996 Centrul de Ştiinţe de Interes Public din Washington DC să solicite FDA să crească exigen­ţele pentru o mai bună testare a produsului înainte de introducerea lui în băuturi nealcoolice. În plus cantităţi mari de acetoacetamidă, produs de degra­dare a acesulfamului-K afectează glanda tiroidă la şobolani, iepuri şi câini
ACETAT DE AMONIU E264 A se evita. Poate induce greaţă şi vărsături. Nu este admis în România
ACETAT DE CALCIU E263 Este reglator de aciditate. Produsul se foloseşte la fabricarea acidului acetic din fibre lemnoase şi pentru pro­ducerea de mordanţi pentru vopsele. Nu este admis în România
ACETAT DE COLINĂ E1001 Nu este admis în România
ACETAT DE POTASIU E261 A se evita de către persoanele cu insuficienţă renală; se adaugă în sosuri, murături
ACETAT DE SODIU E262 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România.
ACID ACETIC GLACIAL E260 Este componentul principal al oţeturilor şi este produs sintetic din fibre lemnoase. Este folosit la murături, condimente şi sosuri
ACID ADIPIC E355

Nu este admis în România

ACID ALGINIC E400 Este obţinut din alge marine şi este aparent fără reacţii adverse. Conferă o anumită textură produselor lactate, alimentelor conservate prin frig şi a altor alimente procesate
ACID ASCORBIC (L-)

(VITAMINA C)

E300 Acidul ascorbic ajută la menţinerea culorii roşii a cărnii conservate şi previne formarea de nitrosamine din nitriţi, substanţă ce poate provoca cancer. Prin acţiunea antioxidantă, împiedică pierderea culorii şi a gustului unor alimente datorită oxidării. Este adăugat ca supli­ment nutritiv în băuturi şi cereale pentru micul dejun. Cantităţi mari de vitamina C ajută la prevenirea răcelilor
ACID BENZOIC E210 Se adaugă la băuturi alcoolice, produse de brutărie, brânzeturi, gume, condimente, dulciuri, gustări, înlocuitori de zahăr, cosmetice ca antiseptic, medicamente şi creme ca antifungic. Poate provoca crize de astm, în special la persoane dependente de medicaţie steroidiană antiast­matică, tulburări neurologice şi poate reacţiona cu E222 (sulfit acid de sodiu), provocând hiperactivitate la copii. În urma testării pe animale de laborator este asociat şi cu cancerul. Acidul benzoic se obţine din benzoia –un arbore originar din Asia
ACID CITRIC E330 Acid obţinut natural din fructele citrice; este folosit la biscuiţi, peşte conservat, brânzeturi, formule pentru copii, amestecuri pentru supe, băuturi nealcoolice, produse din carne fermentate; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl asociază cu afecţiuni bucale
ACID CLORHIDRIC E507

Nu este admis în România

ACID COLIC E1000

Nu este admis în România

ACID DEHIDROACETIC E265

Nu este admis în România

ACID FITIC E391 Nu este admis în România
ACID FORMIC E236 A se evita; este interzis în unele ţări
ACID FOSFORIC E338 Se obţine din minereu fosfat; este folosit în brânzeturi; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl asociază cu tulburări digestive
ACID FUMARIC E297 Este o substanţă solidă la temperatura camerei, ieftină şi foarte acră; se obţine din planta Fumaria officinalis sau prin fermentarea glucozei de către ciuperci; se foloseşte în băuturi nealcoolice sau în amestecuri pentru prăjituri; nu are reacţii adverse cunoscute
ACID GLUCONIC E574 Nu este admis în România
ACID GLUTAMIC   (L(+)-) E620 Potenţator de aromă; aminoacid prezent în multe proteine anima­le şi vegetale; este obţinut în scop comercial din bacterii; poate crea probleme similare cu GLUTAMATUL MONOSODIC (E621); copiii trebuie să-l evite
ACID GUANILIC E626 Poate provoca gută
ACID INOZINIC E630 Poate provoca gută; este interzis în alimente pentru sugari şi copii mici
ACID IZOASCORBIC (ACID ERITORBIC) E315 Antioxidant, similar cu acidul ascorbic
ACID LACTIC   (L-, D- şi DL-) E270 Acid alimentar, obţinut din fermentarea hidraţilor de carbon din lapte, zer, cartofi, amidon de porumb sau melasă; este folosit la conservarea măslinelor spani­ole, în brânzeturi, deserturi con­gelate, băuturi carbogazoase cu aromă de fructe, dulciuri; este metabolizat greu de către orga­nismul copiilor mici
ACID MALIC (DL-) E296 Se obţine din fructe sau prin sinteză; sugarii şi copiii mici trebuie să-l evite
ACID METATARTRIC E353 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
ACID NICOTINIC E375 Niacina sau vitamina B3; se întâlneşte natural în fasole, ma­zăre şi alte legume, lapte, ouă, carne şi peşte; în doze mai mari decât 1g pe zi poate provoca distrugere hepatică, diabet, gastrită, afecţiuni oculare şi cantităţi mari de acid uric în sânge (ceea ce duce la gută); cantităţi de 50-100 mg pe zi provoacă dureri de cap şi de stomac, mai ales dacă sunt ingerate pe stomacul gol. Nu este permis în România
ACID PROPIONIC E280 Poate provoca migrene
ACID SORBIC E200 Poate produce iritaţie dermică, distruge vitamina B12
ACID SUCCINIC E363 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
ACID SULFURIC E513 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
ACID TARTRIC (L(+)-) E334 Se obţine din fructe necoapte şi din sucul de grapefruit; nu are efecte adverse în cantităţi mici
ACID TIODIPROPIONIC E388 Nu este admis în România
ACIZI GRAŞI E570 Nu are reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în  România
ADIPAT DE AMONIU E359 Nu se cunosc efecte adverse. Nu este admis în România
ADIPAT DE POTASIU E357 Nu are reacţii adverse cunoscute. Nu  este admis în România
ADIPAT DE SODIU E356 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
AGAR E406 Agent de îngroşare şi gumă vegetală obţinută din alge marine roşii; este folosit uneori ca laxativ, se foloseşte în procesarea cărnii şi îngheţatei
ALBASTRU BRILIANT FCF

(FD&C Blue Dye No1)

E133 Se adaugă la produse lactate, dulciuri şi băuturi. Este interzis în Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria, Norvegia, România
ALBASTRU PATENT E131 Este interzis în Australia, SUA şi Norvegia. Din testele pe animale de laborator este asociat cu cancerul. Este admis în România
ALFA – TOCOFEROL

(VITAMINA E)

E307 Vitamina E se găseşte în făina integrală, germenii de orez, uleiuri vegetale. Este distrusă prin rafinare şi prin obţinerea făinii albe. Vitamina E previne râncezirea grăsimilor. Studii recente arată că vitamina E în cantitate mare reduce riscul bolilor cardiace şi cancerul
ALGINAT DE AMONIU E403 Vezi ACID ALGINIC
ALGINAT DE CALCIU E404 Este folosit la procesarea laptelui cu diferite arome, la prepararea îngheţatei, cremelor, iaurtului. Nu se cunosc reacţii adverse când este folosită în cantităţi mici. În cantităţi mari poate inhiba absorbţia unor substanţe nutritive
ALGINAT DE POTASIU Ε402 În cantităţi mici nu are efecte nocive cunoscute; cantităţi mari pot inhiba absorbţia unor substanţe nutritive
ALGINAT DE PROPILENGLICOL E405 Agent de îngroşare şi gumă vegetală. Nu are efecte adverse cunoscute
ALGINAT DE SODIU E401 În cantităţi mici nu are efecte nocive cunoscute; cantităţi mari pot inhiba absorbţia unor substanţe nutritive
ALKANET E103 Nu este admis în România
ALLURA RED AC Ε129 Colorant roşu-portocaliu folosit în dulciuri, băuturi şi condimen­te, medica-mente şi cosmetice. A fost introdus la începutul anilor ‘80 pentru a înlocui produsul amaranth, considerat nesigur datorită rezultatelor contradictorii obţinute în urma testării lui. Allura red este de asemenea asociat cu producerea cancerului la şoarecii trataţi cu acest colorant. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria şi Norvegia. Este acceptat în România
ALUMINIU E173 A se evita. Nu se cunosc bine efectele lui secundare. Unele studii îl asociază cu boala Alzheimer şi Parkinson. Este interzis în unele ţări precum Australia
ALUMINOSILICAT DE SODIU E554 Este folosit în sare, lapte praf şi făină; se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer
AMARANTH Ε123 FD&C Red No2; este obţinut din planta cu acelaşi nume; este folosit în amestecuri pentru checuri, umpluturi cu aromă de fructe, cristale pentru jeleuri; poate provoca astm, eczemă şi hiper­activitate; în teste pe animale a provocat defecte neonatale şi moarte fetală; este interzis în SUA (din 1976), Rusia, Austria, Norvegia, România şi alte ţări. Vezi şi ALLURA RED AC
AMILAZĂ E1100 Produs obţinut din ciuperci sau din pancreas de porc
ANNATTO EXTRACTS

(ARNATTO, ANNATO, BIXIN, NORBIXIN)

E160b Colorant roşu obţinut din copacul Bixa orellana; este folosit la colorarea corpului, la prepararea vopselelor, ca remediu digestiv şi expectorant; se utilizează la colorarea brânzeturilor, untului, cerealelor, gus­tărilor, supelor, textilelor Se cunoaşte că produsul poate cauza urticarie. Grupul de susţinere a copiilor hiperactivi recomandă evitarea lui. Nu este admis în România
ANOXOMER E323 Nu este admis în România
ANTOCIANI E163 Substanţă colorantă violetă obţinută din flori şi plante. Se pare că nu are reacţii adverse
ARABINOGALACTAN E409 Nu este admis în România
ARGINT E174 A se evita; este interzis în unele ţări
ASCORBAT DE CALCIU E302 Poate creşte formarea de calculi de oxalat de calciu
ASCORBAT DE POTASIU E303 Sarea de potasiu a vitaminei C; nu are efecte nocive cunoscute. Nu este admis în România
ASCORBAT DE SODIU E301 Sarea de sodiu a Vitaminei C; nu are efecte adverse cunoscute
ASPARTAM

(Equal, NutraSweet)

E951 Îndulcitor artificial obţinut din doi aminoacizi (acid aspartic şi fenilalanină) şi alcool metilic. Aspartamul a fost aprobat pentru alimente solide în 1981, iar pen­tru băuturi carbonatate în 1983. Aspartamul este una dintre substanţele cele mai toxice care se adaugă alimentelor, posedând peste 75% din efectele adverse ale aditivilor alimentari, rapor­tate de US – FDA. Se cunosc 90 simptome diferite, bine argu­mentate (Departament of Health and Human Services report, february,  1994) dintre care: du­rere de cap, ameţeală, greaţă, spasme musculare, urti-carie, oboseală, halucinaţii, iritabilitate, tahicardie, in-somnie, palpitaţii, an-xietate, pierdere a memoriei, dureri articulare ş.a. Unul din 20.000 de copii se naşte fără capacitatea de a metabo-liza fenilalanina (cu fenilcetonurie), unul din cei doi ami­noacizi din aspartam. Acumularea acestui aminoacid în sânge la nivele toxice poate duce la retardare mentală. Unii cercetători cred că aspartamul poate duce la alterarea funcţiei creierului şi la tulburări de comportament printre consumatori. James şi Phyllis Balch, în cartea   lor Prescription for Nutritional Healing inclu-de aspartamul în categoria substanţelor chimice toxice. Este admis în România
AUR E175 A se evita; este interzis în unele ţări
AZODICARBONAMIDĂ E927a A se evita. Este interzis în unele ţări, printre care şi România
AZORUBINĂ E122 Colorant roşu, obţinut din gudron. Poate produce reacţii adverse la persoane astmatice şi la cele alergice la aspirină. Se adaugă la dulciuri, marţipan, cristale pentru jeleuri, peltea etc. Este interzis în Japonia, Suedia, SUA, Austria şi Norvegia. Este permis în România
BAKERS YEAST GLYCAN E408 Nu se cunosc reacţii adverse. Nu este admis în România
BEET RED E162 Colorant roşu obţinut din sfeclă. Nu se cunosc reacţii adverse
BENTONITĂ E558 Nu se cunosc reacţii adverse. Nu este admis în România
BENZOAT DE CALCIU E213 Poate induce reacţii alergice la persoane cu alergii în antecedente. Vezi de asemenea ACID BENZOIC
BENZOAT DE POTASIU E212 Persoanele cu probleme alergice trebuie să-l evite; poate provoca crize de astm la persoanele cu medicaţie steroidică an-tiasmatică; este asociat uneori cu tulburări neurologice. Este permis în România
BENZOAT DE SODIU E211 Este folosit ca antiseptic, conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă; băuturile răcoritoare cu aromă de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (până la 25 mg /250 ml); se mai adaugă în lapte şi produse din carne, arome şi condimente, produse de brutărie şi dulciuri; este prezent         în multe medicamente (Actifed, Phenergan, Tylenol); se cunoaşte că provoacă urticarie şi agravează astmul; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. Este permis în România
BETA-APO-8’- ACID CAROTENOIC, METIL SAU ETIL ESTER E160f Colorant portocaliu, fără reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România
BETA-APO-CAROTENAL E160e Colorant portocaliu, fără reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România
BETA-CAROTEN (EXTRACT NATURAL) E160a Colorant galben portocaliu prezent în morcovi sau alte legume şi fructe. Organismul îl transformă în vitamina A în ficat. Cantităţi mari de beta-caroten sub formă de supliment nutritiv creşte riscul de cancer pulmonar la fumători, fără să-l reducă la nefumători. Cantităţi mici folosite ca aditiv alimentar nu au efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
BETA-CAROTEN (SINTETIC) E160b
BISULFIT DE POTASIU E228 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic; în SUA FDA (Food and Drug Administration) interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă cri­ze de astm, este greu metabolizat de persoanele cu insuficienţă re­nală; distruge vitamina B1, provoacă tulburări intestinale; se adaugă în bere, băuturi nealcoolice, sucuri, vinuri, oţet, produse din cartofi. Este permis în România
BROMAT DE CALCIU E924b Cantităţi mari pot provoca greaţă, vărsături, diaree. Este folosit în produse făinoase. Nu este admis în România
BROMAT DE POTASIU E924a În cantităţi mari provoacă greaţă, vomă, diaree; se adaugă mai ales în pâine şi produse făinoase. Bromatul poate provoca cancer la animale. A fost interzis în aproape toate ţările cu excepţia Japoniei şi SUA. Nu este admis în România
BROMELAIN E1101 Nu este admis în România
BRUN FK E154 Este interzis în SUA, România
BRUN HT E155 Este utilizat în ciocolate şi prăjituri. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. Se cunoaşte, de asemenea, că poate produce sensibilitate dermică. Este interzis în Danemarca, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis în România
BUTAN E943a Nu este admis în România
BUTIL HIDROXIANISOL (BHA) E320 Produsul întârzie rân-cezirea grăsimilor, uleiu-rilor şi a pro­duselor ce conţin grăsimi este întâlnit în cereale procesate pen­tru micul dejun, amestecuri concentrate pentru băuturi răcoritoare, gumă de mestecat, marga­rină ,fructe glazurate, alune etc. Unele studii au demonstrat că această substanţă cauzează cancer la şobolani. Această substanţă chimică sintetică cu proprietăţi antioxidante poate fi înlocuită cu altele mai sigure cum ar fi vitamina E sau ar         putea fi evitată. Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului, compo­nentă a OMS cosideră BHA ca fiind posibil cancerigen, iar Statul California îl include în lista substanţelor cancerigene. Este interzis în Japonia şi în restaurantele McDonalds din SUA. Este permis în România
BUTIL HIDROXITOLUEN (BHT) E321 Previne râncezirea alimentelor grase. În studiile efectuate asupra animalelor de laborator, această substanţă fie creşte fie scade riscul de îmbolnăviri de cancer. Reziduuri de BHT s-au desco­perit în ţesutul adipos uman. BHT ar trebui evitat sau înlocuit cu substanţe antioxidante mai sigure. Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cance-rului, compo­nentă a OMS cosideră BHT ca fiind posibil cancerigen, iar Statul California îl include în lista substanţelor cancerigene. Este interzis în Japonia, iar restaurantele McDonalds din SUA l-a eliminat din produsele sale. Este permis în România
BUTILHIDROQUINONĂ TERŢIARĂ (TBHQ) E319 Este un derivat petrolier; Grupul pentru susţinerea copiilor hiperactivi recomandă evitarea produselor care-l conţin; poate provoca greaţă, vomă, delir; se adaugă în grăsimi, uleiuri, margarine. Este permis în România
CANTAXANTINĂ (Xanthophylls) E161g Colorant galben natural. Pigmentul a fost găsit în unele ciuperci, crustacee, peşte, pene de flamingo. Nu are reacţii adverse cunoscute.
CARAGENAN şi SĂRURILE lui DE Na, K, NH4 (inclusiv FURCELLARAN) E407 Este o fibră extrasă din alge. Produce ulceraţii ale tubului digestiv la cobai. Nu este digerabil. Produşii de degradare ai lui sunt parţial absorbiţi, în special la copii. În cantităţi mari  produşii de degradare provoacă cancer al colonului şi este imunosupresor la şobolani. Este permis în România
CARAMEL I (PLAIN) E150a Colorant maron închis obţinut din zaharoză. Grupul de susţinere a copiilor hiperactivi nu-l recomandă. Este folosit la stridii, soia, fructe şi sosuri conservate, bere, whisky, biscuiţi, murături
CARAMEL II (procedeul cu sulfit caustic) E150b Vezi CARAMEL I
CARAMEL III (procedeul cu amoniac) E150c Vezi CARAMEL I
CARAMEL IV (procedeul cu sulfit amoniacal) E150d Vezi CARAMEL I
CARBAMIDĂ (UREE) E927b A se evita. Este interzis în unele ţări, inclusiv România
CARBONAT ACID DE AMONIU E503 Iritant al membranelor mucoase
CARBONAT ACID DE CALCIU E170
CARBONAT ACID DE MAGNEZIU E504 Este utilizat în medica-mente ca antiacid şi laxativ
CARBONAT ACID DE POTASIU E501 Nu are efecte adverse cunoscute
CARBONAT ACID DE SODIU E500 Nu are efecte adverse cunoscute în cantităţi mici
CARBONAT DE AMONIU E503 Iritant al membranelor mucoase
CARBONAT DE CALCIU E170 Sare minerală utilizată în pastele de dinţi şi pudrele de curăţat. Este obţinută din rocă sau oase de animale. Este folosită uneori pentru deacidifierea vinurilor şi pentru întărirea  fructelor şi legumelor conservate. În doze mari este toxică
CARBONAT DE COLINĂ E1001 Nu este admis în România
CARBONAT DE MAGNEZIU E504 Se foloseşte în medicamente ca laxativ şi antiacid
CARBONAT DE POTASIU E501 Nu are efecte adverse cunoscute
CARBONAT DE SODIU E500 Nu are efecte adverse cunoscute în cantităţi mici
CARBONAT DE SODIU E500 Nu are efecte adverse cunoscute în cantităţi mici
CARBONAT FEROS E505 Nu este admis în România
CARBOXIMETIL CELULOZĂ E466 Poate provoca tulburări digestive
CARMIN E120 Colorant roşu, obţinut din insecte. Este utilizat rar Grupul de susţinere a copiilor hiperactivi recomandă să fie evitat datorită faptului că poate provoca hiperactivitate şi erupţii cutanate Institutul de Ştiinţe în Interes Public (SUA) a recomandat FDA (Food and Drug Administration) să-l interzică sau să ceară produ­cătorilor care-l utilizează sa-i treacă denumirea completă pe etichete. Este permis în România
CAROTEN E160a Coloranţi galben-portocalii. Organismul uman îi converteşte în ficat în vitamina A. Se găseşte în morcovi şi în alte legume şi fructe colorate galben-portocaliu
CĂRBUNE NEGRU (HIDROCARBON) E152 Nu are reacţii adverse cunoscute
CĂRBUNE VEGETAL E153 Colorant negru folosit în gemuri, jeleuri; în Australia este permisă utilizarea numai a cărbunelui vegetal; este interzis în SUA. Este permis în România
CEARĂ CANDELILLA E902 Nu este admis în România
CEARĂ CARNAUBA E903 Este o ceară obţinută    dintr-un palmier din America de Sud. Se foloseşte în cosmetice şi cerneluri şi la ceruirea fructelor. Uneori provoacă reacţii alergice
CEARĂ DE ALBINE, ALBĂ ŞI GALBENĂ E901 Este folosit la glazurarea fructelor. Uneori poate cauza reacţii alergice
CEARĂ SPERMACETI E909 Nu este admis în România
CELULOZĂ E460 Nu are efecte adverse cunoscute
CELULOZĂ PUDRĂ E460 Nu are efecte adverse cunoscute
CICLAMAT E952 Îndulcitor artificial; poate produce migrene şi alte reacţii adverse; unele tes-tări au arătat că poate fi carcinogen; provoacă dis-trugerea testiculelor la şo-bolani şi a embrionilor de şoareci; este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia, datorită potenţialului can-cerigen; permis în România
CISTEINĂ (L-) HIDROCLORICĂ ŞI SĂRURILE EI DE SODIU ŞI POTASIU E920 Este un agent de tratare a făinii, obţinut din păr animal sau pene de pui. Nu este admis în România
CISTINĂ (L-) HIDROCLORICĂ ŞI SĂRURILE EI DE SODIU ŞI POTASIU E921 Vezi L-Cysteine. Nu este admis în România
CITRAT DE AMONIU E380 Poate interfera cu funcţiile hepatice şi pancreatice. Nu este admis în România
CITRAT DE CALCIU E333 Acidulant alimentar. Nu se cunosc efecte adverse în cantităţi mici
CITRAT DE COLINĂ E1001 Nu este admis în România
CITRAT DE IZOPROPIL E384 Nu este admis în România
CITRAT DE LECITINĂ E344 Nu este admis în România
CITRAT DE MAGNEZIU E345 Nu este admis în România
CITRAT DE STEARIL E484 Nu este admis în România
CITRAT DE TRIETIL E1505 Se transformă parţial în alcool în organism
CITRAT DISODIC E331 Nu are efecte adverse cunoscute
CITRAT FEROAMONIACAL E381 Este un mineral esenţial, obţinut din acid citric; este folosit ca supliment de fier în cerealele pentru micul dejun şi în formule dietetice. Nu este admis în România
CITRAT MONOPOTASIC E332 Nu are efecte nocive cunoscute
CITRAT MONOSODIC E331 Nu are efecte adverse cunoscute
CITRAT TRIPOTASIC E332 Nu are efecte adverse cunoscute
CITRAT TRISODIC E331 Nu are efecte adverse cunoscute
CITRUS RED 2 E121 Există studii care arată că acest aditiv poate produce cancer. Colorantul este folosit la colorarea cojii unor citrice, dar el nu trece prin coaja citricelor în pulpa fructului. Riscul există când se consumă coaja fructului colorată cu acest colorant
CLOR E925 Distruge nutrienţii, este carcinogen, de cele mai multe ori apa este contaminată cu clor pentru a deveni „mai sigură de băut”. Nu este admis în România
CLOROFILĂ E140 Colorant verde prezent în mod natural în toate plantele; este folosit la colorarea cerurilor şi uleiurilor în produse farmaceutice şi cosmetice
CLOROPENTAFLUORO­EAN E945 Nu este admis în România
CLORURĂ DE AMONIU E510 Ar trebui evitat de către persoanele cu insuficienţă hepatică sau renală. Nu este admis în România
CLORURĂ DE CALCIU E509 Se obţine din apa de mare
CLORURĂ DE COLINĂ E1001 Nu este admis în România
CLORURĂ DE MAGNEZIU E511 Este un mineral esenţial. Nu este admis în România
CLORURĂ DE NITROZIL E919 Este interzisă în România
CLORURĂ DE POTASIU E508 În cantităţi mari provoacă ulceraţii gastrice. Nu este admis în România
CLORURĂ STANOASĂ E512 A se evita; interzis în unele ţări, inclusiv România
COMPLECŞI DE CUPRUCLOROFILĂ E141 Colorant măsliniu; nu are efecte adverse cunoscute
CURCUMINĂ E100 Colorant galben-portocaliu obţinut din rădăcinile de Curcuma (turmeric), dar poate fi obţinut şi artificial prin sinteză; este folosit la brânzeturi, margarină, unele dulciuri şi produse din peşte. Întrucât Curcuma conţine cantităţi mari de salicilat este contraindicată persoanelor sensibile la acţiunea acestuia
DEHIDROACETAT DE SODIU E266 Nu este admis în România
DELTA-TOCOFEROL SINTETIC E309 Vitamina E; se găseşte în multe uleiuri vegetale
DIFOSFAT TETRASODIC E450 Ingerat în cantităţi mari poate deregla echilibrul calciu/fosfor
DIACETAT DE POTASIU E261 A se evita de către persoanele cu insuficienţă renală; se adaugă în sosuri, murături
DIACETAT DE SODIU E262 Nu are efecte adverse cunoscute
DICLORODIFLUOROME­TAN E940 Interzis în România
DIFENIL E230 Este interzis în unele ţări; poate provoca afecţiuni cutanate; este utilizat în scopuri agricole; produsele care-l conţin sunt citricele
DIFOSFAT DIACID DE CALCIU E450 Cantităţi mari ingerate pot deregla echilibrul calciu/fosfor
DIFOSFAT DICALCIC E450 Ingerat în cantităţi mari poate deregla echilibrul calciu/fosfor
DIFOSFAT DIMAGNEZIC E450 Ingerat în cantităţi mari poate deregla echilibrul calciu/fosfor
DIFOSFAT DIPOTASIC E450 Ingerarea de doze mari poate duce la dereglarea echilibrului calciu/fosfor şi la tulburări digestive
DIFOSFAT DISODIC E450 Cantităţi mari poate duce la dezechilibru calciu/fosfor
DIFOSFAT TETRAPOTASIC E450 Ingerat în cantităţi mari poate deregla echilibrul calciu/fosfor
DIFOSFAT TRISODIC E450 Ingerat în cantităţi mari provoacă dereglări ale metabolismului calciu/fosfor
DILAURIL TIODIPROPIONAT E389 Nu este admis în România
DIMETIL DICARBONAT E242 Nu este admis în România
DIOCTIL SULFOSUCCINAT DE SODIU E480 Insuficient studiat. Nu este admis în România
DIOXID DE CARBON E290 Gaz propulsor, răcoritor, obţinut în procesul de obţinere a varului. Poate creşte efectul alcoolului. Produsele tipice care-l conţin: vinurile, băuturile nealcoolice, produsele de cofetărie
DIOXID DE CLOR E926 Vezi CLOR. Nu este admis în România ca aditiv
DIOXID DE SILICIU AMORF E551 Nu se cunosc efecte adverse la cantităţile utilizate în alimente
DIOXID DE SULF E220 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic şi în SUA. FDA (Food and Drug Administration) interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă cri­ze de astm, este greu metabolizat de persoanele cu insuficienţă re­nală; distruge vitamina B1, pro­voacă afecţiuni intestinale; se a­daugă în bere, băuturi nealcoo­lice, sucuri de citrice, vinuri, oţet, produse din cartofi. Este permis în România
DIOXID DE TITAN E171 Colorant alb utilizat în pasta de dinţi, vopsele albe şi ape poluate; nu are efecte adverse cunoscute, deşi Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră suspect. Nu este admis în România
DISTEARIL TIODIPROPIONAT E390 Nu este admis în România
ERITROZINĂ E127 FD&C Red No3- un colorant roşu folosit la cireşe, fructe conservate, amestec pentru budincă, dulciuri, produse de panificaţie, aperitive; poate cauza fotosensibilitate; poate duce la creşterea nivelului hormonilor tiroidieni provocând hipertiroidism; studii din 1990 au arătat că acest colorant provoacă cancer la şobolani; a fost interzis în ianuarie 1990, dar n-a fost retras de către FDA (Food and Drug Administration) în SUA; este interzis în Norvegia. Este permis în România
ESTERI AI ACIZILOR GRAŞI LACTILAŢI CU GLICEROLUL ŞI PROPILENGLICOLUL E478 Nu este admis în România
ESTERI AI GLICEROLULUI CU ACID CITRIC ŞI ACIZI GRAŞI E472c Nu dă reacţii adverse cunoscute
ESTERI AI GLICEROLULUI CU ACID DIACETILTARTRIC ŞI ACIZI GRAŞI E472e Nu are reacţii adverse cunoscute
ESTERI AI GLICEROLULUI CU ACID LACTIC ŞI ACIZI GRAŞI E472b Nu are efecte adverse cunoscute
ESTERI AI GLICEROLULUI CU ACID TARTRIC, ACETIC ŞI ACIZI GRAŞI E472f Nu are efecte adverse cunoscute
ESTERI AI GLICERO­LULUI CU ACIDUL ACE­TIC ŞI ACIZI GRAŞI E472a Nu se cunosc efecte adverse
ESTERI AI PROPILENGLICOLULUI CU ACIZI GRAŞI E477 Este obţinut din petrol; nu are efecte adverse cunoscute. Totuşi Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră suspect
ESTERI AI SUCROZEI CU ACIZI GRAŞI E473 Nu are efecte adverse cunoscute
ESTERI AI ULEIULUI DE NUCĂ DE COCOS CU METILGLUCOZIDĂ E489 Nu este admis în România
ESTERI DE CEARĂ E910 Nu este admis în România
ESTERI DE RĂŞINĂ CU GLICEROL E445 Interzis în România
ESTERI POLIGLICERIDICI AI ACIDULUI RICIN­OLE­IC INTERESTE­RIFICAT E476 Nu are efecte adverse cunoscute; nu este permis în România
ESTERI POLIGLICERIDICI AI ACIZILOR GRAŞI E475 Nu are efecte adverse cunoscute
ESTERI TARTRICI de MONO- şi DIGLICERIDE cu ACIZI GRAŞI E472d Nu are efecte adverse cunoscute
ETIL CELULOZĂ E462
ETIL HIDROXIETIL CELULOZĂ E467
ETIL MALTOL E637 Derivat al maltolului; nu se cunosc reacţii adverse
ETIL p-HIDROXIBEN­ZOAT DE SODIU E215 A se evita; este interzis în unele ţări; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. Este permis în România
ETILEN DIAMIN TETRAACETAT DE CALCIU ŞI SODIU E385 A se evita. Este interzis în unele ţări, inclusiv în România
ETILEN –DIAMIN–TETRA –ACETAT DISODIC E386 Formează chelaţi cu urmele de metale din alimente rezultate din vasele în care sunt procesate; nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
ETOXIQUINĂ E324 Nu este admis în România
EXTRACT DE COACĂZE E163 Vezi ANTOCIANI
EXTRACT DE QUILLAIA E999 Se obţine din scoarţa copacului Quillaia saponaria; se foloseşte în bere şi apă gazoasă; se cunoaşte că reduce excesul de grăsime din piele. Nu este admis în România
EXTRACT DIN COAJĂ DE STRUGURI E163 Colorant violet obţinut din unele flori şi plante; se pare că nu are reacţii adverse
FAST GREEN FCF E143 Colorant verde posibil carcinogen; este interzis Suedia, SUA, Norvegia, România
FEROCIANURĂ DE CALCIU E538 Nu este admis în România
FEROCIANURĂ DE POTASIU E536 Este un produs secundar rezultat în procesul de obţinere al gazului de huilă; este uşor toxic. Nu este admis în România
FEROCIANURĂ DE SODIU E535 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
FICINĂ E1101 Nu este admis în România
FLAVOXANTINĂ E161a Colorant galben; nu are reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România
FORMALDEHIDĂ E240 Interzisă în România
FORMIAT DE CALCIU E238 A se evita. Este interzis în unele ţări, inclusiv în România
FORMIAT DE SODIU E237 A se evita; este interzis în unele ţări
FOSFAT DE ALUMINIU ŞI SODIU BAZIC ŞI ACID E541 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
FOSFAT DE AMONIU E342 Nu se cunosc reacţii adverse
FOSFAT DE AMONIU E342
FOSFAT DE AMONIU E342 Supliment mineral; în cantităţi mari poate produce dezechilibre calciu/fosfor
FOSFAT DIN OS (în principal fosfat de calciu tribazic) E542 Este obţinut din oase. Nu are efecte secundare cunos-cute; interzis în România
FOSFAT DICALCIC E341 Sare minerală întâlnită în roci şi oase; se foloseşte în produse farmaceutice ca antiacid şi ca agent de emailare; poate produce tulburări digestive
FOSFAT DIMAGNEZIC E343 Mineral esenţial, antiaglomerant; este întâlnit în substituenţii de sare
FOSFAT DIPOTASIC E340 Sare minerală utilizată ca laxativ şi ca agent de fixare la colorarea textilelor; ingerat în cantitate mare poate deregla echilibrul calciu/fosfor şi provoca tulburări digestive
FOSFAT DISODIC E339 Sare minerală folosită ca laxativ şi agent de fixare la colorarea textilelor; cantităţi mari pot produce dezechilibre calciu/fosfor; este asociat de asemenea cu tulburări digestive
FOSFAT MONOCALCIC E341 Supliment mineral; în cantităţi mari poate produce dezechilibre calciu/fosfor
FOSFAT MONOMAGNEZIAN E343 Supliment mineral; în cantităţi mari poate produce dezechilibre calciu/fosfor
FOSFAT MONOPOTASIC E340 Supliment mineral; în cantităţi mari poate produce dezechilibre calciu/fosfor
FOSFAT MONOSODIC E339 Supliment mineral care în cantitate mare poate provoca dezechilibre ale metabolismului calciu/fosfor
FOSFAT TRICALCIC E341 Sare minerală obţinută din rocă sau oase; este folosit în medi­camente ca antiacid şi ca sub­stanţă pentru lustruirea emai­lurilor
FOSFAT TRIMAGNEZIAN E343 Mineral esenţial prezent în suplimentele saline
FOSFAT TRIPOTASIC E340 Sare minerală folosită ca laxativ şi agent de fixare în coloranţii textili; cantităţi mari ingerate pot duce la dezechilibre calciu/ fosfor
FOSFAT TRISODIC E339 Sare minerală folosită ca laxativ şi agent de fixare în coloranţii textili; cantităţi mari ingerate pot duce la dezechilibre calciu/fosfor
FUMARAT DE AMONIU 368 Nu se cunosc reacţii adverse. Nu este admis în România
FUMARAT DE CALCIU E367 Nu are reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România
FUMARAT DE POTASIU E366 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
FUMARAT DE SODIU E365 Sare a acidului fumaric, obţinut din planta Fumaria officinalis; nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
FURCELLARAN E407 Vezi CARAGENAN
GALAT DE DODECIL E312 Se foloseşte pentru a preveni râncezirea alimentelor grase; poate provoca iritaţie gastrică sau cutanată; nu este permis în alimente pentru sugari şi copii mici datorită tendinţei de a provoca tulburări hematologice – methemoglobinemia; este asociat de asemenea cu tulburări nervoase; se foloseşte în uleiuri, margarină, untură, sosuri de salată; uneori se foloseşte la ambalare. Este permis în România
GALAT DE ETIL E313
GALAT DE OCTIL E311 Poate provoca iritaţie dermică; galaţii nu sunt permişi în hrana pentru sugari şi copii mici, întrucât provoacă tulburări hematologice (ca methemo­globinemia); este asociat de asemenea cu tulburări nervoase; este folosit în uleiuri, margarine, untură, uneori la ambalare
GALAT DE PROPIL E310 Este adesea utilizat împreună cu BHA (E320) şi BHT (E321) pentru efectul sinergic de conservare; poate provoca iritaţie gastrică ori dermică; nu este admis în hrana pentru sugari şi copii mici datorită tendinţei lui de a provoca afecţiuni hematologice; studii pe şobolani şi şoareci îl asociază cu cancerul. Este permis în România
GALBEN DE QUINOLEINĂ E104 FD&C Yellow No10; se foloseşte în rujuri, produse pentru păr, colonii şi într-o serie de medicamente; poate provoca dermatite; este interzis în Australia şi SUA. Este permis în România
GAMMA-TOCOFEROL SINTETIC E308 Vitamina E; se găseşte în multe uleiuri vegetale, soia, germeni de grâu şi de orez, seminţe de bumbac, porumb; are proprietăţi antioxidante, prevenind peroxidarea acizilor graşi şi a vitaminei A; se foloseşte în margarină, adaosuri pentru salate şi în unele produse farmaceutice
GLICEROFOSFAT DE CALCIU E383 Nu este admis în România
GLICEROL E422 Umectant şi îndulcitor; este obţinut prin hidroliza grăsimilor naturale cu alcalii; mai poate fi obţinut şi din produse petroliere; este folosit de către organism ca sursă de energie sau pentru sintetizarea unor molecule complexe; în unele studii s-a constatat că glicerolul împiedică degradarea ADN, provocată de promotori tumorali, lumină ultravioletă şi radiaţii, probabil printr-un mecanism de epurare a radicalilor liberi; cantităţi mari provoacă dureri de cap, sete, greaţă şi hiperglicemie; produsele care-l conţin sunt lichiorurile, dulciurile, fructele uscate, alimentele cu conţinut redus de calorii
GLICINĂ E640 Nu este admis în România
GLICIRIZINĂ E958 Nu este admis în România
GLUCONAT DE CALCIU E578 Nu are reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România ca aditiv
GLUCONAT DE MAGNEZIU E580 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
GLUCONAT DE POTASIU E577 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
GLUCONAT DE SODIU E576 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
GLUCONAT FEROS E579 Este un agent de reţinere a culorii; se obţine din fier şi glucoză; se foloseşte în industria de măsline pentru a le da o culoare neagră uniformă şi ca supliment de fier; este fără reacţii adverse în cantităţi mici. Nu este admis în România
GLUCONO DELTA-LACTONĂ E575 Nu are reacţii adverse cunoscute
GLUCOZO – OXIDAZĂ E1102 Nu este admis în România
GLUTAMAT DE AMONIU E624 În cantităţi mici nu are efecte adverse cunoscute
GLUTAMAT DE CALCIU E623 Substituent de sare. Nu are reacţii adverse cunoscute
GLUTAMAT DE MAGNEZIU E625 Substituent mineral; în cantităţi  mici nu are efecte adverse cunoscute
GLUTAMAT MONOPOTASIC E622 Poate provoca greaţă, vomă, diaree, crampe abdominale; este folosit în substituenţi de sare cu conţinut în sodiu scăzut
GLUTAMAT MONOSODIC (MSG) E621 Este un aromatizant folosit în multe alimente; folosirea lui ca aromatizant a permis compa­niilor producătoare să scadă cantitatea unor ingrediente, cum este puiul în supa de pui; în anii 60 s-a descoperit că o cantitate mare de MSG duce la distru­gerea celulelor nervoase din creierul puilor de şoarece; după publicarea unor astfel de re­zultate presiunea publică a determinat companiile produ­cătoare de hrană pentru copii să excludă MSG din produsele lor; alte studii au arătat că multe per­soane sunt sensibile la acţiunea MSG, acesta provocându-le dureri de cap, greaţă, slăbiciune, senzaţie de arsură în ceafă şi antebraţe; unele persoane s-au plâns de astm, modificări ale ritmului cardiac şi respiraţie dificilă. Este permis în România
GLYCEROL -, METHYL –OR PENTA –ERITHRYTOL ESTERS OF COLOPHANE E915 Nu este admis în România
GREEN S E142 A se evita; este interzis în Suedia, SUA, Norvegia, România. Este considerat, în urma testărilor în laborator, substanţă cancerigenă
GUANILAT DE CALCIU(5’-) E629 Poate declanşa gută
GUANILAT DIPOTASIC(5’-) E628 Poate declanşa gută; nu este permis în alimentele pentru sugari şi copii mici. Este permis în România
GUANYLAT DISODIC(5’-) E627 Este izolat din sardine sau extract de drojdie; poate provoca gută; nu este permis în ali­men­tele pentru sugari şi copii mici; persoanele cu gută trebuie să-l evite. Este permis în România
GUMĂ ARABICĂ (ACACIA GUM) E414 Se obţine din seva de Acacia Sengal; este uşor degradată în tubul digestiv; este posibil alergen provocând iritaţii ale membranelor mucoase
GUMĂ DE BENZOIA E906 Se obţine din arborele de benzoia. Se pare că nu are reacţii adverse. Nu este admis în România
GUMĂ DE CARUBA (LOCUST BEAN GUM) E410 Se obţine din arborele Ceratonia siliqua. Este utilizată la prepararea acadelelor, tonicelor, esenţelor, unor produse făinoase, umpluturilor, sucurilor de fructe. Se utilizează frecvent ca substituent de ciocolată fără cofeină. Poate reduce nivelul colesterolului
GUMĂ GELLAN E418 Nu este admis în România
GUMĂ GHATTI E419 Nu are reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România
GUMĂ GUAIAC E241 Nu are reacţii adverse cunoscute. Totuşi Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră suspect. Nu este admis în România
GUMĂ GUAR E412 Se obţine din seminţele de Cyamoposis tetragonolobus de origine indiană; poate provoca greaţă, balonări şi crampe; poate reduce nivelul colesterolului
GUMĂ KARAYA E416 Se obţine din arborele Sterculia urens; este utilizat adesea împreună cu Carob (E410) în îngheţată, budincă şi dulciuri; este capabil să-şi mărească volumul prin adăugare de apă de circa 100 de ori; este posibil alergen. Nu este admis în România
GUMĂ OAT (de tamarin) E411
GUMĂ TARA E417 Se obţine din tufa de tara, Caesalpinia spinosa, originar din Ecuador şi Peru. Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
GUMĂ TRAGACANTH E413 Răşină obţinută din arborele Astragalus gummifer; se foloseşte la alimente, medicamente (soluţii nazale, siropuri şi tablete) şi cosmetice; reacţii adverse posibile- alergiile de contact
GUMĂ XANTHAN E415 Se obţine prin fermentarea zaharurilor din cereale; nu are efecte adverse cunoscute
HEPTIL p-HIDROXBEN­ZOAT E209 Nu este admis în România
HEPTONOLAC­TO­NĂ(1,4-) E370 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
HEXACIANOMANGANAT FEROS E537 Nu este admis în România
HEXAMETILEN

TETRAMINĂ

E239 A se evita; este interzis în Australia şi în alte ţări. Este permis în România
HIDROXIBENZOAT DE ETIL (para) E214 A se evita; este interzis în unele ţări; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. Este permis în România
HIDROXIBENZOAT DE PROPIL (para) E216 Este un posibil alergen de contact; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. Este permis în România
HIDROXID DE AMONIU E527 A se evita. Este interzis în unele ţări, inclusiv în România
HIDROXID DE CALCIU E526 Nu are efecte adverse în cantităţi mici. Nu este admis în România
HIDROXID DE MAGNEZIU E528 A se evita; interzis în unele ţări, inclusiv în România
HIDROXID DE POTASIU E525 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
HIDROXID DE SODIU E524 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
HIDROXIPROPIL CELULOZĂ E463 A se evita; este interzis în unele ţări; poate provoca tulburări digestive
HIDROXIPROPIL METIL CELULOZĂ E464 Nu are efecte adverse cunoscute
INDIGOTINĂ E132 FD&C Blue No2, colorant ce se adaugă în tablete şi capsule, îngheţată, dulciuri, produse de patiserie, biscuiţi; poate provoca greaţă, vomă, hipertensiune arterială, urticarie, probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice; este interzis în Norvegia. Este permis în România
INOZINAT DE CALCIU(5’-) E633 Poate declanşa guta
INOZINAT DE POTASIU E632 Poate provoca gută; nu este recomandat în hrana pentru sugari şi copii mici
INOZINAT DISODIC   (5’-) E631 Se poate obţine din carne sau sardine; poate declanşa gută; nu este permis în alimentele pentru sugari şi copii mici. Este permis în România
INVERTAZĂ E1103 Nu este admis în România
IODAT DE CALCIU E916 Nu este admis în România
IODAT DE POTASIU E917 Nu este admis în România
IZOASCORBAT DE SODIU E316 Sarea de sodiu a acidului izoascorbic; vezi ACID IZOASCORBIC – E 315
IZOASCORBAT DE CALCIU E318 Vezi ACID IZOAS-CORBIC – E 315
IZOASCORBAT DE POTASIU E317 Vezi ACID IZOASCORBIC
IZOBUTAN E943b Nu este admis în România
IZOBUTIRAT DE SUCROZĂ ACETAT E444 Nu este admis în România
IZOMALTOL (IZOMALTITOL) E953
KRIPTOXANTINĂ E161c Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
LACTAT DE AMONIU E328 Derivat al acidului lactic. Copii mici cu intoleranţă la lactoză pot avea reacţii adverse. Nu este admis în România
LACTAT DE CALCIU E327 Copii mici cu intoleranţă la lactoză pot avea reacţii adverse. Nu este admis în România
LACTAT DE COLINĂ E1001 Nu este admis în România
LACTAT DE MAGNEZIU E329 Se obţine din lapte; copii mici cu intoleranţă la lactoză trebuie să-l evite. Nu este admis în România
LACTAT DE POTASIU E326 A se evita de către copii mici cu intoleranţă la lactoză. Nu este admis în România
LACTAT DE SODIU E325 A se evita de către copii mici cu intoleranţă la lactoză. Nu este admis în România
LACTAT FEROS E585 Nu este admis în România
LACTITOL E966
LACTOBIONAT DE CALCIU E399 Nu este admis în România
LANOLINĂ E913 Este obţinut din lâna de oaie; se foloseşte în crème. Nu este admis în România ca aditiv
LAURILSULFAT DE SODIU E487 Nu este permis în România
LECITINĂ E322 Emulsificator obţinut din soia, gălbenuş de ou, alune; nu este toxic, dar în doze mari poate provoca disfuncţii gastrice, reduce apetitul şi provoacă transpiraţii abundente; se foloseşte în margarină, ciocolată, maioneză, lapte praf; este de preferat utilizarea lecitinei de origine vegetală
LEMN DE SANTAL E166 Nu este admis în România
LEUCINĂ (L-) E641 Nu este admis în România
LICOPEN E160d Carotenoid de culoare roşie întâlnit în pătlăgele roşii şi grapefruit roz; poate scade riscul cancerului
LIPAZĂ E1104 Nu este admis în România
LITHOL RUBINE BK E180 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv România
LIZOZIM E1105 Nu este admis în România
LUTEINĂ E161b Colorant galben obţinut din plante; se găseşte în frunzele verzi, gălbenele şi gălbenuşul de ou. Nu este admis în România
MALAT ACID DE CALCIU E352 Nu are efecte adverse cunoscute
MALAT ACID DE POTASIU E351 Nu are efecte adverse cunoscute
MALAT ACID DE SODIU E350 Nu are efecte adverse cunoscute
MALAT DE AMONIU E349 Nu se cunosc reacţii adverse
MALAT DE CALCIU E352 Nu are efecte adverse cunoscute
MALAT DE POTASIU E351 Nu are efecte adverse cunoscute
MALAT DE SODIU E350 Nu are efecte adverse cunoscute
MALTITOL ŞI SIROP DE MALTITOL E965 Îndulcitor ce poate provoca balonare şi alte simptome gastrointestinale
MALTOL E636 Se obţine din scoarţa de zadă, acele de pin, cicoare, uleiuri şi malţ; se poate obţine şi sintetic. Nu are reacţii adverse cunoscute
MANITOL E421 Îndulcitor mai puţin dulce decât zahărul şi se absoarbe foarte puţin în organism; are de două ori mai puţine calorii decât zahărul; se foloseşte în guma de mestecat şi în produsele alimentare sărace în calorii; este posibil alergen; nu este permis în alimentaţia sugarilor întrucât provoacă diaree şi disfuncţii renale; cantităţile mari din guma de mestecat pot avea efect laxativ provocând chiar diaree; mai poate provoca greaţă, vomă. Este permis în România
METABISULFIT DE POTASIU E224 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic şi în SUA FDA* (Food and Drug Administration) interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă crize de astm, este greu metabolizat de persoanele cu insuficienţă renală; distruge vitamina B1; se adaugă în bere, băuturi nealcoolice, sucuri, vinuri, oţet, produse din cartofi. Este permis în România
METABISULFIT DE SODIU E223 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic şi în SUA FDA* (Food and Drug Administration) interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă crize de astm, este greu metabolizat de persoanele cu insuficienţă renală; distruge vitamina B1, provoacă tulburări intestinale; se adaugă în bere, băuturi nealcoolice, sucuri, vinuri, oţet, produse din cartofi. Este permis în România
METASILICAT DE SODIU E550
METIL CELULOZĂ E461 Poate provoca balonare, obstrucţie intestinală
METIL ESTERI AI ACIZILOR GRAŞI E911 Nu este admis în România
METIL ETIL CELULOZĂ E465 Poate provoca tulburări digestive
METIL p-HIDROXIBENZOAT E218 Posibil alergen; afectează în principal pielea
METIL p-HIDROXIBEN­ZOAT DE SODIU E219 A se evita; este interzis în unele ţări; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. Este permis în România
METILFENILPOLISILO­XAN E900b
MONO- ŞI DI-GLICERIDE CU ACIZI GRAŞI E471 Face pâinea mai moale şi previne uscarea ei; îmbunătăţeşte stabilitatea margarinei, fac caramelele mai puţin lipicioase, previne separarea uleiului din untul de arahide.                                                  Nu are efecte adverse cunoscute
MONO- ŞI DIGLICERIDE ETOXILATE E488 Nu este admis în România
MONOGLICERIDE SUCCINATE E472g Nu are efecte adverse cunoscute
MONOLAURAT DE SORBITAN E493 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
MONOOLEAT DE SORBITAN E494 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
MONOPALMITAT DE SORBITAN E495 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
TARTRAT MONOPOTASIC E336 Nu are efecte adverse cunoscute
MONOSTEARAT DE SORBITAN E491 Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
NEGRU BRILIANT E151 Colorant obţinut din gudron. Este folosit în sosurile maronii. Este interzis în Danemarca, Australia, Belgia, Franţa, Germania, Elveţia, Suedia, Austria, SUA, Norvegia. Este permis în România
NEOHESPERIDINĂ DIHIDROCALCONĂ E959
NITRAT DE POTASIU E252 Poate provoca hiperactivi-tate şi alte reacţii adverse; este potenţial cancerigen; este interzis în multe ţări. Este permis în România
NITRAT DE SODIU E251 Nitratul de sodiu este folosit în produse din carne conservată prin uscare, în care el se transformă lent în nitrit; vezi SODIUM NITRITE (E251)
NITRIT DE POTASIU E249 Nitriţii pot afecta capacitatea organismului de a transporta oxigenul ceea ce duce la afectarea respiraţiei, ameţeală, dureri de cap; este potenţial cancerigen; este interzisă folosirea lui în hrana pentru sugari şi copii mici. Este admis în România
NITRIT DE SODIU E250 Cei care prelucrează carnea preferă utilizarea nitritului de sodiu pentru că acesta stabili­zează culoarea roşietică a cărnii conservate (fără nitrit hot dogs şi bacon ar arăta gri) şi dă o aromă caracteristică. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen (nitrozamine), în special în bacon. Companiile care procesează carnea adaugă acum, pe lângă nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine.                                       Industria cărnii justifică utiliza­rea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. Se cunoaşte însă că această problemă poate fi re­zolvată prin congelare şi răcire, iar Departamentul de Agricultură al Statelor Unite a elaborat o metodă sigură de rezolvare a acestei probleme utilizând bac­terii producătoare de acid lactic. Întrucât nitriţii sunt folosiţi în primul rând în alimente grase şi sărate, consumatorii au un motiv nutriţional important să le evite. Este permis în România
NITROGEN E941 Se foloseşte la ambalarea la frig şi in vacuum; pare a nu avea reacţii adverse. Nu este admis în România
NIZINĂ E234 Antibiotic obţinut din bacterii; se găseşte în bere, brânzeturi procesate, pastă de tomate
OCTAFLUOROCICLOBU­TAN E946 Nu este admis în România
OLEIL LACTILAT DE CALCIU E482 Nu are reacţii adverse cunoscute
OLEIL LACTILAT DE SODIU E481 Nu are efecte adverse cunoscute
ORCHIL E182 Nu este admis în România
ORTO-FENIL FENOL E231 Este interzis în unele ţări; poate provoca afecţiuni cutanate; se foloseşte în scop agricol pentru fructe citrice, pere, prune, piersici, ananas, morcovi, cartofi dulci, tomate, ardei, cireşi, nectarine. Este per-mis în România
ORTO-FENIL FENOLAT DE SODIU E232 Este interzis în unele ţări, inclusiv România; poate provoca afecţiuni cutanate; se foloseşte în scop agricol pentru fructe citrice, pere, prune, piersici, ananas, morcovi, cartofi dulci, tomate, ardei, cireşi nectarine
OXID AZOTOS E942 Nu este admis în România
OXID DE CALCIU E529 Nu are efecte adverse în cantităţi mici. Nu este admis în România
OXID DE FIER GALBEN E172 Colorant galben, folosit în pasta de somon şi creveţi; este toxic în doze mari. Nu este admis în România
OXID DE FIER NEGRU E172 Colorant negru, folosit în pasta de somon şi creveţi; este toxic în doze mari. Nu este admis în România
OXID DE FIER ROŞU E172 Colorant roşu, folosit în pasta de somon şi creveţi; este toxic în doze mari. Nu este admis în România
OXID DE MAGNEZIU E530 A se evita; este interzis în unele ţări
OXISTEARINĂ E387 Nu este admis în România
OXIZI DE AZOT E918 Pare a nu avea reacţii adverse în cantităţi mici. Nu este admis în România
PALMITAT DE ASCORBIL E304 Esteri ai acizilor graşi cu acidul ascorbic, având aceleaşi funcţii ca ale acidului ascorbic (E300)
PAPAINĂ E1101 Nu este admis în România
PAPRIKA OLEORESINS (Capsanthin, capsorubin) E160c A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
PECTINĂ E440 Este întâlnit natural în coaja de mere; se foloseşte ca agent de îngroşare în gemuri, jeleuri şi sosuri; cantităţi mare pot cauza balonare temporară sau disconfort intestinal
PEPTONE E429 Nu este admis în România
PEROXID DE ACETONĂ E929 Nu este admis în România
PEROXID DE BENZOIL E928 Nu se recomandă persoanelor astmatice şi alergice. Nu este admis în România
PEROXID DE CALCIU E930 Nu este admis în România
PERSULFAT DE AMONIU E923 Pare a fi fără reacţii adverse în cantităţi foarte mici. Nu este admis în România
PERSULFAT DE POTASIU E922 Nu este admis în România
PETROLEUM WAX E905c Poate inhiba absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile; este un laxativ uşor; unii îl asociază cu cancerul intestinal; este folosit în dulciuri, tablete cu vitamine, fructe uscat; Nu este admis în România
PIMARICINĂ (NATAMICINĂ) E235 Inhibitor al mucegaiurilor obţinut din bacterii; se foloseşte uneori pentru tratarea candi­dozelor; poate provoca greaţă, vomă, anorexie, diaree sau iri­taţie dermică; se adaugă în pro­duse din carne şi brânzeturi. Nu este admis în România
POLIDEXTROZĂ E1200 Pare a nu avea reacţii adverse în doze mici
POLIDIMETILSILOXAN E900a
POLIETILENGLICOL E1521 Nu este admis în România
POLIFOSFAT DE AMONIU E452 Cantităţi mari ingerate pot duce la dereglări ale echilibrului calciu/fosfor
POLIFOSFAT DE CALCIU E452 Cantităţi mari ingerate pot provoca dereglări ale echilibrului calciu/fosfor
POLIFOSFAT DE POTASIU E452 Cantităţi mari provoacă dezechilibre ale metabolismului calciu/fosfor
POLIFOSFAT DE SODIU E452 Ingerarea de cantităţi mari poate duce la dereglarea echilibrului calciu/fosfor
POLIFOSFAT DE SODIU ŞI CALCIU E452 În cantităţi mari poate provoca dereglări ale metabolismului calciu/fosfor
POLIVINILPIROLIDO-NĂ E1201
POLIVINILPOLIPIROLI­DONĂ E1202
PONCEAU 4R (Cochineal Red A) E124 FD&C Red No 4; este cancerigen pentru animale, poate produce reacţii adverse la persoane astmatice, alergice la aspirină; este interzis în SUA, Norvegia, România
PONCEAU SX E125 Nu este admis în România
PROPAN E944 Nu este admis în România
PROPIL p-HIDROXIBEN­ZOAT DE SODIUM E217 A se evita; este interzis în unele ţări; Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. Este permis în România
PROPILEN GLICOL E1520 Are gust asemănător cu glicerina; este folosit în siropurile pentru copii, şi în multe crème, unguente, cosmetice, şampoane şi deodorante; a fost asociat cu tulburări cardiace, depresii nervoase şi dermatite de contact. Nu este admis în România
PROPIONAT DE CALCIU E282 Este introdus în produsele fă­inoase ca inhibitor al ciu­percilor. Poate fi asociat cu migrene şi poate provoca erupţii cutanate la lucrătorii din brutării
PROPIONAT DE POTASIU E283 Poate fi asociat cu migrene; se adaugă în produse făinoase
PROPIONAT DE SODIU E281 Poate fi asociat cu migre-ne; produsele tipice care-l conţin sunt făinoasele
PROTEAZĂ E1101 Nu este admis în România
RĂŞINĂ DE GUAIAC E314 Nu este admis în România
RED 2G E128 A se evita; este interzis în Australia şi multe alte ţări, inclusiv România
RODOXANTINĂ E161f Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
RIBOFLAVIN 5’ –FOSFAT DE SODIU E101 Vitamina B2 şi colorant; se întâlneşte natural în verdeţuri, ouă, lapte, ficat şi rinichi; se foloseşte în margarină şi brânzeturi
RIBOFLAVINĂ E101 Vitamina B2 şi colorant; se întâlneşte natural în verdeţuri, ouă, lapte, ficat şi rinichi; se foloseşte în margarină şi brânzeturi
RIBONUCLEOTIDE DE CALCIUM (5’-) E634 A se evita. Interzis în unele ţări. Este permis în România
RIBONUCLEOTIDE DE SODIU (5’ -) E635 Poate fi asociat cu erupţii cutanate în decurs de 30 ore după ingerare; erupţiile pot fi blânde până la dramatice; reacţia este în funcţie de doză şi cumulativă, iar persoanele pot reacţiona diferit în funcţie de sensibilitatea lor; alimentele care-l conţin sunt cartofii prăjiţi aromatizaţi, plăcintele; a se evita; este interzis în unele ţări. Este permis în România
CEARĂ DE TĂRÂŢE DE OREZ E908 Nu este admis în România
RUBIXANTINĂ E161d Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
SAREA DE AMONIU A ACIDULUI FOSFATIDIC E442 Nu se cunosc reacţii adverse. Nu este admis în România
SĂRURI ALE ACIZILOR GRAŞI (cu Al, Ca, Na, Mg, K şi NH4) E470 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv România
SHELLAC E904 Se obţine din insecte; uneori poate provoca iritaţii ale pielii; Nu este admis în România
SILICAT DE ALUMINIU E559
SILICAT DE ALUMINIU ŞI POTASIU E555 Este folosit în sare, lapte praf şi făină; se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer. Este permis în România
SILICAT DE CALCIU E552 Este obţinut din calcar şi pământ diatomeic. Are efect antiacid. Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
SILICAT DE CALCIU ŞI ALUMINIU E556 Este produs din minerale. Se foloseşte la prepararea laptelui praf. Se cunoaşte că aluminiul poate provoca probleme placentare în timpul sarcinii şi a fost asociat cu boala Alzheimer
SILICAT DE MAGNEZIU E553 A se evita; este  interzis în unele ţări. Este permis în România
SILICAT DE POTASIU E560 Nu are efecte adverse cunoscute
SILICAT DE SODIU E550 Nu are efecte adverse cunoscute în cantităţi mici
SILICAT DE ZINC E557
SORBAT DE CALCIU E203 Nu are reacţii adverse cunoscute
SORBAT DE POTASIU E202 Nu are efecte adverse cunoscute
SORBAT DE SODIU E201 Nu are efecte adverse cunoscute
SORBITAN MONO­LA­U­RAT DE POLIOXI­ETI­LENĂ (20) E432 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv în România
SORBITAN MONOOLEAT DE POLIOXIETILENĂ (20) E433 Poate creşte absorbţia substanţelor liposolubile; Nu este admis în România
SORBITAN MONOPALMITAT DE POLIOXIETILENĂ (20) E434 A se evita; este interzis în unele ţări, inclusiv România
SORBITAN MONOSTEARAT DE POLIOXIETILENĂ (20) E435 Nu este admis în România
SORBITAN TRISTEARAT DE POLIOXIETILENĂ (20) E436 Nu este admis în România
SORBITANTRI-STEARAT E492 Poate creşte absorbţia substanţelor liposolubile. Nu este admis în România
SORBITOL ŞI SIROP DE SORBITOL E420 Este un îndulcitor artificial şi umectant, care se obţine din glucoză sau prin sinteză; se foloseşte în dulciuri, fructe uscate, hrană săracă în calorii, siropuri farmaceutice şi este printre primii şapte conservanţi utilizaţi la produse cosmetice; nu este permis în hrana pentru sugari şi copii mici pentru că poate provoca tulburări gastrice. Este permis în România
STEARAT DE ASCORBIL E305 Vezi PALMITAT DE ASCORBIL
STEARAT DE POLIOXIETILENĂ (40) E431 Nu este admis în România
STEARAT DE POLIOXIETILENĂ (8) E430 Nu este admis în România
STEAROIL FUMARAT DE CALCIU E486 Insuficient studiat. Nu este admis în România
STEAROIL FUMARAT DE SODIU E485 Nu este permis în România
STEAROIL LACTILAT DE CALCIU E482 Nu are efecte adverse cunoscute
STEAROIL LACTILAT DE SODIU E481 Nu are efecte adverse cunoscute
SUCCISTEARINĂ E446 Nu este admis în România
SUCROGLICERIDE E474 A se evita; este interzis în unele ţări. Este permis în România
SULFAT DE ALUMINIU E520 Nu este admis în România
SULFAT DE ALUMINIU ŞI AMONIU E523 Nu este admis în România
SULFAT DE ALUMINIU ŞI POTASIU E522 Nu este admis în România
SULFAT DE ALUMINIU ŞI SODIU E521 Nu este admis în România
SULFAT DE AMONIU E517 Nu se cunosc reacţii adverse. Nu este admis în România
SULFAT DE CALCIU E516 Se obţine din calcar. Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
SULFAT DE CUPRU E519 Este o sare minerală esenţială, care în dozele utilizate nu pre­zintă reacţii adverse cunoscute. Nu este admis în România
SULFAT DE MAGNEZIU E518 Este laxativ. Nu este admis în România ca aditiv
SULFAT DE POTASIU E515 Nu este admis în România
SULFAT DE SODIU E514 Poate deregla balanţa hidrică a organismului. Nu este admis în România
SULFIT ACID DE CALCIU E227 Este utilizat pentru a păstra aspectul proaspăt al unor fructe şi legume. Unele studii arată că poate provoca reacţii alergice severe. A se evita. Este interzis în Australia şi multe alte ţări. Este permis în România
SULFIT ACID DE SODIU E222 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic şi în SUA FDA (Food and Drug Administration) interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă crize de astm, este greu metabolizat de persoanele cu insuficienţă re­nală; distruge vitamina B1, produce tulburări intestinale; se adaugă în bere, băuturi nealcoolice, sucuri, vinuri, oţet, produse din cartofi. Este permis în România
SULFIT DE CALCIU E226 Este utilizat pentru a păstra aspectul proaspăt al unor fructe şi legume. Unele studii arată că poate provoca reacţii alergice severe. A se evita. Este interzis în Australia şi multe alte ţări. Este permis în România
SULFIT DE POTASIU E225 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic şi în SUA FDA interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă crize de astm, este greu metabolizat de persoanele cu insuficienţă renală; distruge vitamina B1; se adaugă în bere, băuturi nealcoolice, sucuri, vinuri, oţet, produse din cartofi
SULFIT DE SODIU E221 Toţi compuşii cu sulf au un potenţial toxic şi în SUA, FDA (Food and Drug Administration) interzice utilizarea lor în fructe şi legume proaspete; provoacă cri­ze de astm, este greu metaboli­zat de persoanele cu insuficienţă renală; distruge vitamina B1, produce tulburări intestinale; se adaugă în bere, băuturi nealcoo­lice, sucuri de citrice, vinuri, oţet, produse din cartofi. Este permis în România
SUNSET YELLOW FCF E110 FD&C Yellow No.6; se foloseşte în cereale, produse de patiserie, dulciuri, îngheţată, băuturi, peşte conservat şi medicamente (Berroca, Polaramine, Ventolin-sirop); efectele adverse sunt: urticarie, rinită, congestie nazală, alergii, hiperactivitate, tumori renale, degradări cromozomiale, dureri abdominale, greaţă şi vărsături, indigestie, aversiune pentru mâncare; testele de laborator au arătat că produsul creşte inci­denţa tumorilor la animale; este interzis în Norvegia. Este permis în România
ŞOFRAN E164 Nu este admis în România
TALC E553 În unele studii a fost asociat cu cancerul gastric; se adaugă în orez glasat, ciocolată, unele dulciuri. Este permis în România
TANIN, CALITATE ALIMENTARĂ E181 Este agent de clarificare a băuturilor alcoolice; se obţine din stejar; nu are efecte adverse cunoscute în doze  mici; nu este admis în România
TARTRAT DE CALCIU E354 Se pare că nu are efecte adverse. Nu este admis în România
TARTRAT DE COLINĂ E1001 Nu este admis în România
TARTRAT DE STEARIL E483 A se evita; este interzis în unele ţări
TARTRAT DIPOTASIC E336 Corector de aciditate; nu are efecte adverse cunoscute
TARTRAT DISODIC E335 Nu are reacţii adverse cunoscute
TARTRAT DUBLU DE SODIU ŞI POTASIU E337 Nu are efecte adverse cunoscute
TARTRAT MONOSODIC E335 Nu are efecte adverse cunoscute
TARTRAZINĂ E102 FD&C Zellow No5; se cunoaşte că provoacă crize de astm, rinită şi urticarie la copii (SUA–FDA estimează 1:10.000); este asociat de asemenea cu tumori tiroi­diene, distrugeri cromozomiale şi hiperactivitate; sensibilitatea la tartrazină este asociată cu cea la aspirină; se foloseşte pentru colorarea băuturilor, dulciurilor, ge­murilor, cerealelor, peştelui con­servat, muştarului, supelor amba­late; este interzisă în Norvegia şi Austria. Este admis în România
TAUMATINĂ E957 Este o proteină derivată din planta tropicală Thaumo-coccus danielli folosită ca îndulcitor artificial; se adaugă în vinuri dulci, pâine şi fructe; nu are efecte adverse cunoscute
TIABENDAZOL E233 Este interzis în unele ţări; poate afecta pielea; se utilizează în scop agricol pentru fructe citrice, mere, pere, cartofi, banane, ciuperci, carne, lapte. Este permis în România
TIOSULFAT DE SODIU E539 Nu este permis în România
TOCOFEROLI – AMESTEC CONCENTRAT E306 Vitamina E; se găseşte în multe uleiuri vegetale, soia, germeni de grâu şi de orez, seminţe de bumbac, porumb; are proprietăţi antioxidante, prevenind peroxidarea acizilor graşi şi a vitaminei A; se foloseşte în margarină, adaosuri pentru salate şi în unele produse farmaceutice
TRIACETINĂ E1518 Umectant folosit pentru acoperirea fructelor proaspete în SUA
TRIFOSFAT PENTAPOTASIC E451 Supliment mineral; în cantităţi mari poate provoca dereglarea echilibrului calciu/fosfor
TRIFOSFAT PENTASODIC E451 Supliment mineral; în cantităţi mari poate provoca dereglarea echilibrului calciu/fosfor
TRIOLEAT DE SORBITAN E496 Nu este admis în România
TRISILICAT DE MAGNEZIU E553 A se evita; este  interzis în unele ţări
TURMERIC E100 Colorant galben-portocaliu ob­ţinut din rădăcinile de Curcuma (turmeric), dar poate fi obţinut şi artificial prin sinteză; este folosit la brânzeturi, margarină, unele dulciuri şi produse din peşte
ULEI DE CASTOR E1503 Nu este admis în România
ULEI DE RAPIŢĂ HIDROGENAT SUPERGLICERINAT E441 Nu este admis în Romînia
ULEI DE SOIA OXIDAT TERMIC CU MONO- ŞI DI­GLI­CERIDE ALE ACIZILOR GRAŞI E479 Nu este admis în România
ULEI MINERAL –CALITATE ALIMENTARĂ E905a Poate inhiba absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile; este un laxativ uşor; unii îl asociază cu cancerul intestinal; este folosit în dulciuri, tablete cu vitamine, fructe uscat. Nu este admis în România
ULEI VEGETAL BROMURAT E443 Păstrează mirosul uleiurilor în suspensie şi dă aspectul tulbure băuturilor nealcoolice cu savoare de citrice. Ingerat produsul se acumulează în ţesutul adipos.  Nu se cunoaşte bine efectul lui asupra organismului. Din fericire substanţa nu este larg utilizată. Nu este admis în România
VASELINĂ (PETROLEUM JELLY) E905b Poate inhiba absorbţia grăsimilor şi a vitaminelor liposolubile; este un laxativ uşor; unii îl asociază cu cancerul intestinal; este folosit în dulciuri, tablete cu vitamine, fructe uscat; nu este admis în România
VIOLOXANTINĂ E161e Nu are efecte adverse cunoscute. Nu este admis în România
XILITOL E967 Se obţine din pastă de lemn; testat pe şobolani produce calculi renali şi are un efect diuretic; se foloseşte în hrană săracă în energie şi în dulciuri cu hidraţi de carbon modificaţi, îngheţată şi gemuri
YELLOW 2G E107 Colorant galben; Grupul de susţinere a copiilor hiperactivi recomandă evitarea lui; persoanele cu astm pot dezvolta reacţii alergice; se adaugă în principal în băuturi răcoritoare; este interzis în Australia, SUA, România.
ZAHARINĂ E954 Îndulcitor artificial obţinut din toluen (despre care se ştie că este cancerigen); a fost interzis în SUA în 1977, dar readmis cu condiţia ca etichetele produselor ce-l conţin să cuprindă avertis­mentul: „Utilizarea acestul produs poate fi periculoasă pentru sănătatea dumneavoastră întrucât conţine zaharină, asociată cu producerea de cancere la animalele de laborator”. Tot în 1977 industria pentru hrană dietetică a făcut presiuni asupra guvernelor Statelor Unite şi Canadei, pre­cum şi asupra OMS să scoată zaharina de pe lista substanţelor cu potenţial cancerigen, motivând că mecanismul de produ­cere a cancerului la animalele de laborator nu se întâlneşte în organismul uman. În mai 2000 Departamentul de sănătate şi Servicii umane al Statelor Unite a scos zaharina de pe lista chimicalelor cancerigene. Mai târziu, în acelaşi an, Congresul american a dat o lege prin care s-a scos avertismentul referitor la zaharină, ceea ce probabil a dus la creşterea utilizării ei în băuturi nealcoolice şi în alte alimente şi nu este exclus să ducă şi la o uşoară creştere a incidenţei cancerelor. Este permis în România

LISTA SUPLIMENTARĂ – AMIDON MODIFICAT

AMIDON ACETAT ESTERIFICAT CU ANHIDRIDĂ ACETICĂ E1420

Amidonul modificat este folosit în procesarea ali­mentelor pentru a le îm­bunătăţi consistenţa şi pentru a păstra particulele solide

în suspensie. Este prezent în proporţie de până la 25% în unele alimente pentru copii. Unele studii arată că amidonul modificat poate provoca diaree la copii. În România sunt admise numai E1404, 1440, 1450

AMIDON ACETAT esterificat cu VINILACETAT E1421
AMIDON DECOLORAT E1403
AMIDON OCTENIL SUCCINAT DE SODIU E1450
AMIDON OXIDAT E1404
AMIDON TRATAT CU ACID E1401
AMIDON TRATAT CU ALCALII E1402
AMIDON TRATAT CU ENZIME E1405
DEXTRINE, AMMIDON CALCINAT ALB şi GALBEN E1400
DIAMIDON ADIPAT ACETILAT E1422
DIAMIDON FOSFAT ACETILAT E1414
DIAMIDON FOSFAT ESTERIFICAT CU TRIMETAFOSFAT DE SODIU; ESTERIFICAT CU OXICLORURĂ DE FOSFOR E1412
DIAMIDON FOSFAT FOSFATAT E1413
DIAMIDON GLICEROL ACETILAT E1423
FOSFAT DE MONOAMIDON E1410
GLICEROL DIAMIDON E1411
HIDROXIPROPIL AMIDON E1440
HIDROXIPROPIL DIAMIDON E1442
HIDROXIPROPIL DIAMIDON GLICEROL E1443

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Raport al Centrului de Ştiinţe de Interes Public (CSIP) din Washington D.C. – organizaţie non-profit de educaţie şi apărare axată pe îmbunătăţirea şi siguranţa ca

2. Alpha Nutrition – Environmened Research, West Vancouver, British Columbia, Canada. Problems in the Food Supply – Food Additives, 2001

www.nutramed.com/foodquality/foodadditives.htm

3. Adverse Reaction to Food Additives – Asthma and Allergy Information, Asthma and Allergy Foundation of America (AAFA), 1233 20th Street, NW, SUITE 402, Washington, D.C. 20036, 2001

www.cspinet.org/reports/food.htm

4. Informaţii ale Centrului de Ştiinţe de Interes public  pe site-ul: www.cspinet.org/index.htm

5. Food Additives guide, 2000

www.additives.8m.com/recipeen.htm

6. Ordin al ministrului sănătăţii pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, 976/1998, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, din 11 iunie 1999

7. Food Additives – Preservatives and colourings used in food! Check your labels, 2001

www.permacult.com.au/research/ additive02.html

8. Food Additives and Health Problems, 2001

www.foodcanmakeyouill.co.uk/library/articles/ addsgen.htm

9. Clarke, L and others, Dietitians Association of Australia review paper: The Dietary management of allergy and food intolerance in adults and children, Aust. J.,  Nutr. & Diet. (1996), 53:3

10. Royal Prince Alfred Hospital Allergy Unit, The Simplified Elimination Diet, available from dietitians

www. parentsofallergicchildren.org/more_food_additives.htm

11. Dengate, S „Fed up”, Random house, 1998

www .parentsofallergicchildren.org/more_food_additives.htm

12. Swain, A and others,  „Friendly Food”, Murdoch Books, 1991 www.parentsofallergicchildren.org/more_food_additives.htm

13. U. S. Food and Drug Administration/ International Food Information Council Brochure: Ianuarie, 1992

14. Jonathan Ah Kit, Hutt Valley High School: Food Additives; Danger?, Iunie, 1997

www .geocities.com/~ahkitj/foods/1997/foods1.htm

15. A list of food additives to avoid – by the Food Intolerance Network of Australia – Food additives by number wich may cause problems

www. parentsofallergicchildren.org/more_food_additives.htm

16. Chemical Cuisine: CSPI”s Guide to Food Additives www.cspinet.org/reports/chemcuisine.htm

17. The National Food Safety Database – Susan Brewer, Ph.D., Food and Nutrition Specialist, Illinois Cooperative Extension, University of Illinois at Urbana-Champaign, School of Human Resources and Family Studies. Publication Date; Februarie, 1994

18. CODEX ALIMENTARIUS, General Requirements, Volume I, Second Edition, 1991

19. Food additives and your health. How many E numbers did you eat today? – Informaţii culese de la Ministerele Sănătăţii din SUA, Franţa, Anglia şi Rusia

www.healthfoodstore.co.uk/enumbers.html

20. Australian Freedom and Survival Guid, Tasty but toxic, 2001 www.squirrel.com.au/~sbryce/foodadditives.html

21. Diet and Human Degeneration: Food Additives: Studies on Additives use and Intelligence, 1996, LeadingEdge Research

www.trufax.org/research/f12.htm

22. Adverse Reaction to Food Additives, Asthma and Allergy Foundation of America, Asthma and Allergy Information, 2001

www.aafa.org/asthmaandallergyinformation/aboutasthmaandallergies/…

23. CSPI REPORTS: Food Additives to avoid, 2000 www.cspinet.org/reports/food.htm

24. Food Additives: European Comon Market Consumer Affairs www.permacult.com.au/additive.html

25. E Numbers Summary:

www. bryngollie.freeserve.co.uk/Summary.htm

26. Biogassendi 25 years of experience, personal advice and results: food additives o.v.e.r.d.o.s.e, 2000

www. biorganic.ifrance.com/biorganic/additives.htm

27. The Bitter Truth about Artificial Sweeteners

www. nexusmagazine.com//Aspartame.html

28. Christine Hoza Farlow, D.C., FOOD ADDITIVES – A Shopper’s Guide to Wath’s Safe & Wath’s Not, ”2001 Revised Edition”, published by KISS for Health Publishing

29. Food Additives: Food Additives and Hyperactivity in Children, Copyright 1996 Leading Edge Research

www .trufax.org/research/f13.html

30. Dr. Allan Lieberman: FOOD ADDITIVES ARE A DANGEROUS BUSINESS

www .parentsofallergicchildren.org/food1.htm

31.Roxanne Nelson, RN: eHow to Live with an Allergy to Food Additives and Dyes

www. ehow.com/eHow/eHow/0,1053,3967,00.html

32. Topic C-2 Food Additives and Human Nutrition

www.sasked.gov.sk.ca/docs/xsci/tpcc2xsc.html

33. Aditivi, ingrediente şi auxiliari alimentari, Calita – Buletin, Ianuarie, 2001, Anul 2- nr.5

34. Wath’s in Your Food: HARVARD MEDICAL SCHOOL’S -consumer health information

www .intelihealth.com/IH/ihtIH/WSIHW000/325/7095/34049.html

35. FACTS ABOUT FOOD ADDITIVES

www.members.spree.com/sip/benitas/add.htm

36. David Stout: Officials Admit ”Industrial” Food Poisons at Least 76 Million People a Year in the USA, September, 1999 www.biodemocracy.com/Toxic/offpois76mil.cfm

37. Wath is HVP?, Feingold Association – Pure Facts – Octombrie, 1995

www.parentsofallergicchildren.org/hvp.htm

38. Russell Blaylock, M.D.: The Taste That Kills, 2001

www.parentsofallergicchildren.org/excitoto.htm

39.Feingold Association website

www.feingold.org/ previewivory.html

CĂRŢI PUBLICATE DE  EDITURA CHRISTIANA

  • Dr. Pavel Chirilă, Pr. M. Valică, Meditaţie la medicina biblică
  • Dr. Pavel Chirilă, Dr. Maria Chirilă, Terapie naturistă
  • Dr. Pavel Chirilă şi colab., Reţetar selectiv de etnofito­terapie
  • Episcop Kallistos Ware, Puterea Numelui. Rugăciunea lui Iisus în spiritualitatea ortodoxă, trad. Gabriela Moldoveanu
  • Paul Evdokimov, Vârstele vieţii spirituale, trad. Pr. Prof. Ion Buga
  • Paul Evdokimov, Taina iubirii. Sfinţenia iubirii conjugale în lumina tradiţiei ortodoxe, trad. Gabriela Moldoveanu
  • Dr. Pavel Chirilă şi colab., Medicină Naturistă. Fitoterapie. Acupunctură. Homeopatie
  • Paul Evdokimov, Femeia şi mântuirea lumii, trad. Gabriela Moldoveanu
  • Paul Evdokimov, Cunoaşterea lui Dumnezeu în tradiţia răsă­riteană, trad. Pr. Dr. Lect. Vasile Răducă
  • Michel Quenot, Învierea şi icoana, trad. Pr. Dr. Conf. Vasile Răducă
  • Episcopul Kallistos Ware, Împărăţia lăuntrică, trad. Eugenia Vlad
  • Olivier Clément, Trupul morţii şi al slavei. Scurtă introducere la o teopoetică a trupului, trad. Eugenia Vlad
  • Pr. Prof. Dr. Vasile Mihoc, Şapte tâlcuiri biblice despre Maica Domnului
  • Serafim Rose, Descoperirea lui Dumnezeu în inima omului
  • Rugăciune de fiecare zi din Sfintele Scripturi
  • Maica Taisia, Scrisori către o începătoare, trad.  Monahul Vasile de la Sfântul Munte Athos
  • Părintele Amédée şi Dominique Megglé, Monahul şi psihia­trul. Convorbiri despre fericire, trad. Eugenia Vlad
  • Robert Tisserand, Arta aromaterapiei, trad. biolog Nicoleta Macovei şi dr. Mihail Mihălcioiu
  • Ştefan Pârvan, Colţ de îngenunchere, poezii
  • Arhimandrit Paulin Lecca, Rugăciunea vameşului
  • Preot Ioan C. Teşu, Teologia necazurilor
  • Preot Ioan C. Teşu, Din iadul patimilor spre raiul virtuţilor
  • Ieroschimonahul Daniil Tudor, Scrieri 1
  • Ieroschimonahul Daniil Tudor, Acatiste
  • Preacuviosul Părinte Daniil de la Rarău (Sandu Tudor), Caiete1, Dumnezeu-Dragoste
  • Preacuviosul Părinte Daniil de la Rarău (Sandu Tudor), Caiete 2, Sfinţita Rugăciune
  • ***, Acatiste
  • ***, Canon de rugăciune pentru copilul bolnav şi povăţuiri pentru folosul copilului
  • ***, File de pateric din Împărăţia Monahilor – Sfântul Munte Athos, trad. Ierom. Evloghie Munteanu
  • Pr. Marian Sava, Hristos Profetul Profeţilor
  • ***, Un preot de mir cu Sfinte Moaşte – Sfântul Iona Tauma­turgul din Odessa
  • ***, Rugăciuni pentru bolnavi şi învăţături de credinţă ortodoxă despre boală
  • Pr. Dan Bădulescu, Împărăţia răului: New Age. Originile, istoricul, doctrina şi consecinţele sale din perspectivă ortodoxă

ÎN PREGĂTIRE

  • Dr. Med. Pavel Chirilă, Conceptul de medicină creştină
  • Teodorit, Episcop al Kirului, Zece cuvinte despre dumneze­ias­ca Pronie
  • Sfântul Ioan Damaschin, Logica (Dialectica)
  • Florica Elena Laurenţiu, Poveştile Cocostârcului Alb; Brăţara cu cheiţe
  • ***, Dosarul de canonizare a lui Valeriu Gafencu –Sfântul închisorilor
  • Alexandru Mironescu, Floarea de Foc, trilogie (Rugul aprins, Întruparea, Învierea)

de agaton

Curmalele

6:02 pm, februarie 18, 2013 în Uncategorized de agaton

Dulciurile din copac:

Alaturi de binecunoscutele fructe autohtone, pe rafturile magazinelor romanesti se afla si oaspeti din tarile calde, printre care se numara si curmalele. Poate din cauza pretului sau din lipsa de informatie, cumparatorii trec pe langa ele fara sa le ofere prea multa atentie. E pacat, deoarece sunt o sursa majora de vitamine, mai ales in perioada rece a anului. In natura exista peste 1500 de soiuri de curmale. Culoarea lor variaza de la galben-auriu pana la rosu, maro inchis sau chiar negru. Fiecare specie difera si prin nuantele de gust, care seamana cu nuca, mierea de albine sau caramelele. Si aspectul e diferit: unele sunt netede si  lucioase, altele incretite, ca prunele afumate.         O zicala araba veche spune: curmalul se simte bine atunci cand picioarele lui se afla in apa, iar capul in focul cerului. Spre deosebire de alte plante, atunci cand se coc, curmalele nu aduna rezerva de apa, ci pierd apa, devenind tot mai dulci si mai moi. Gustul fructelor proaspete este mult mai fin si mai putin dulce, dar curmalele proaspete nu rezista la drumuri lungi, sunt practic netransportabile, de aceea producatorii le usuca. Dupa procesul de uscare, valoarea nutritiva si calorica a curmalelor creste, iar concentratia de glucide, proteine si lipide se mareste de 10 ori fata de cea a fructelor proaspete.
Pline de vitamine
Nu-ti vine sa crezi ca pojghita subtire care inveleste curmala contine toate vitaminele (in afara de E si H) si o cantitate mare de microelemente: fier, fosfor, cupru, magneziu, calciu, potasiu si mangan. Curmalele contin mai multi aminoacizi decat merele, portocalele sau bananele. O importanta deosebita are continutul de fluor, care protejeaza dintii de carii, dar si seleniul, care scade riscul imbolnavirilor de cancer si al afectiunilor cardiace, intarind sistemul imunitar.         O veste buna pentru cei care tin dieta si vor sa-si mentina o greutate normala: curmalele au putine calorii, fapt pentru care pot fi folosite in loc de dulciuri.
Imbunatatirea digestiei
Curmalele au fost inca din antichitate o componenta importanta in retetele pentru vindecarea bolilor tractului digestiv. Si stramosii nostri au observat efectul purgativ al fructelor. Cercetarile medicale au confirmat faptul ca celuloza lor ajuta la rezolvarea problemelor de digestie si la curatarea tractului gastro-intestinal, dar ne si protejeaza de unele forme de cancer. Consumul regulat de curmale favorizeaza restabilirea floreiintestinale in caz de disbacterioza.
Reteta

Pentru stimularea activitatii intestinale, se fierb 5 curmale, in 500 ml de apa, timp de 3-4 minute. Compotul obtinut se bea caldut de doua ori pe zi, dimineata si seara.

O alta varianta propune consumul de doua ori pe zi a cate 5 curmale, dupa care se bea cate un pahar de apa calda.

Gama larga de aminoacizi care se gasesc in curmaleneutralizeaza hiperaciditatea sucului gastric si stopeaza aparitia de pirozis (arsuri la stomac). In tarile arabe, curmalele se mananca umplute cu unt. Intuitia poporului, iar mai tarziu cercetarile stiintifice, au dovedit utilitatea combinatiei intre aceste doua produse. Glucidele din fructele dulci favorizeaza asimilarea mai usoara a untului, un produs destul de greu pentru digestie.                 
Izvor de energie
In calitate de energizant, curmalele intrec toate fructele uscate. Sunt si liderul lor, dupa continutul de proteine. Curmalele au gustul dulce datorita prezentei de fructoza si glucoza, cea mai buna hrana pentru creier. Persoanele ocupate cu munca intelectuala ar trebui sa consume zilnic curmale, ce sunt bogate si in vitamine din grupul B. Combinatia de glucoza cu vitamina B5, prezenta si ea in cantitati mari, este un stimulent bun pentru muschi, carora le creste rezistenta si ajuta la obtinerea de rezultate spectaculoase in sport, fapt pentru care le sunt recomandate atletilor.           In perioada rece, cand avem nevoie de o imunitate puternica, putem sa apelam la combinatia favorabila a vitaminelor A, B si C din curmale, deoarece este un trio ce da putere organismului de a se impotrivi invaziilor de virusi si microbi si de a tine piept infectiilor respiratorii.           In tarile orientale, curmalele sunt considerate cel mai bun supliment alimentar natural pentru femei insarcinate si mamici care alapteaza, deoarece imbogatesc laptele cu cele mai importante vitamine si microelemente necesare pentru dezvoltarea normala a pruncilor si inzestrarea lor cu o imunitate puternica.           Centenarii din Orient spun ca longevitatea lor se datoreaza si curmalelor consumate zilnic.           Atentie, totusi! Specialistii in dietologie atrag atentia fata de cantitatile mari de uleiuri si glucoza continute in curmale si ne recomanda sa nu mancam mai mult de 15 fructe uscate pe zi.

La cumparat curmale
* Daca vreti sa cumparati curmale, analizati atent ambalajul, ca sa nu fie deteriorat.           * Verificati data de producere si termenul de valabilitate. Daca cumparati curmale la vracverificati sa nu fie umede, altfel riscati sa le aruncati in 2-3 zile. Alegeti-le numai pe cele uscate si intregi. Cele strivite pot sa aiba o reminiscenta de vin si se strica rapid          * Pastrati curmalele in pungi de hartie, nu in pungi de polietilena.

* Nu aruncati samburii, folositi-i pentru masajul talpilor. Procedati in felul urmator:       
1
. Confectionati doi saculeti din bumbac (20×10 cm) si umpleti-i cu samburi de curmale, in asa fel ca in pozitie orizontala samburii sa se aseze intr-un strat. Apasati cu talpile pe samburi sau stati in genunchi, cateva secunde, pe saculeti, daca va dor picioarele.         
2.
Puneti saculetii in papuci cu 1-2 numere mai mari decat numarul de la pantofi, si incaltati-va cu ei cand sunteti acasa. Este o incaltaminte reflexoterapeutica ideala. Concomitent cu rezolvarea problemelor casnice, le veti rezolva si pe cele de sanatate.

Din samburi puteti sa cresteti si un palmier. Chiar daca nu da rod, e minunat pentru infrumusetarea interiorului.  Sfaturi utile
1
. Daca aveti probleme cu constipatia, inainte de culcare, mancati 4-5 curmale si beti un pahar de lapte cald.         
2
. In caz de trauma, cu pierdere mare de sange, bolnavului i se dau cateva curmale si un pahar de lapte cald cu unt topit.       3. Combinatia de frisca naturala, lapte si curmale este recomandata bolnavilor de anemie cronica si persoanelor care simt o slabiciune fara nici un motiv vizibil.     
4
. Pentru cresterea fortelor fizice ale organismului, zilnic se consuma, dupa masa, cate 15-20 de curmale. In timpul zilei se beau 500 ml de lapte si se fac exercitii fizice.          Cura dureaza 40 de zile, timp in care se inregistreaza nu numai cresterea puterii fizice, dar si aflux de energie si de optimism.                        RETETE CULINARE PENTRU GURMANZI
Desert cu albus si curmale

Ingrediente necesare: 500 g curmale, 5 albusuri de ou crude, 200 g zahar pudra, 150 g nuci sau migdale.           Mod de preparare: Fructele se taie in asa mod ca sa puteti scoate samburele. Se prepara o umplutura din albusuri batute cu zahar si migdale si se introduce in locul samburilor. Se pot consuma si la micul dejun. In calitate de aliment-medicament, li se recomanda persoanelor cu dureri de ficat si de stomac.                    Crema de curmale cu nuci Se scot samburii din 250 g curmale si se mixeaza. Se toaca 100 g nuci sau se prepara un amestec din alune, arahide, alte feluri de nuci, dupa preferinta. Se amesteca curmalele, nucile, 100 ml iaurt natural, 100g lapte praf si 1/2 lingurita de scortisoara. Crema obtinuta se pastreaza in borcan cu filet, in frigider. Se unge pe paine prajita, biscuiti sau pe blat de napolitane.            Le este recomandata copiilor anemici, batranilor, celor aflati in convalescenta dupa o boala lunga, dar si oricarui om suprasolicitat.

Pagina 5 din 37« Prima...34567102030...Ultima »