Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Navighezi în arhiva pentru Sfinti.

de admin

Mii de clujeni la moastele din Sfantul Munte

9:23 pm, septembrie 14, 2011 în Locuri de pelerinaj, Sfinti, Sfântul Munte de admin

Timp de 24 de ore, Catedrala Mitropolitana din Cluj-Napoca a fost gazda sfintelor moaste ale Sfantului Ioan Botezatorul, ale Sfantului Apostol si Evanghelist Matei, ale Sfantului Mare Mucenic si Arhidiacon Stefan si ale Sfintei Mucenite Varvara, oseminte aduse de la Schitul romanesc Prodromul, Sfantul Munte Athos. Mii de credinciosi au trecut pe la raclele cu sfintele moaste asezate in catedrala, participand la sfintele slujbe care au fost oficiate aici de Preasfintitul Vasile Somesanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului.Pelerinajul moastelor din Sfantul Munte in tara noastra a inceput pe 6 septembrie, la Medias, la Cluj-Napoca ajungand luni, 12 septembrie. Raclele cu moastele celor patru sfinti au fost intampinate la ora 16.30, in curtea Arhiepiscopiei Clujului, de Inaltpreasfintitul Parinte Arhiepiscop si Mitropolit Andrei, de Preasfintitul Episcop-vicar Vasile Somesanul, membri ai Permanentei eparhiale, preoti, diaconi si credinciosi. Dupa ce s-a savarsit aici o rugaciune, moastele au fost purtate in procesiune in jurul catedralei, dupa care au fost asezate in biserica, unde credinciosii au inceput sa se inchine si unde Preasfintitul Vasile Somesanul a oficiat Privegherea, alaturi de parintii athoniti si de slujitorii catedralei. Inca inainte de sosirea moastelor in oras, credinciosii au ajuns la catedrala pentru a le intampina. Pana tarziu, mii de oameni au asteptat la rand pentru a intra in catedrala, iar alte mii au venit marti, de la primele ore ale diminetii, continuand sa stea la rand pe tot parcursul zilei.

Marti dimineata, slujbele au inceput la ora 8.00, cu Acatistul Sfantului Ioan Botezatorul, urmat de Ceasurile I, III si VI, iar la ora 9.30 a inceput Sfanta Liturghie arhiereasca, oficiata de Preasfintitul Vasile Somesanul.

In cuvantul adresat in cadrul Sfintei Liturghii, Preasfintitul Episcop Vasile a multumit parintilor athoniti pentru aducerea sfintelor moaste si la Cluj-Napoca: „Bunul Dumnezeu sa le rasplateasca pentru osteneala si jertfa cuviosiilor lor si noua, tuturor, cei prezenti, cei ce v-ati inchinat in tot acest rastimp la sfintele moaste, dar si celor dragi si cunoscuti ai nostri, pentru nevointa cuviosilor parinti si pentru harul adus de sfintele moaste. Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa ne ajute sa fim vrednici de jertfa Mantuitorului nostru Iisus Hristos si, prin noi, la fel cum prin sfintii facuti noua cunoscuti de Dumnezeu, sa putem sa sporim pacea si bucuria in noi, in familiile noastre si in lumea in care traim”.

Un pelerinaj de suflet

Aproximativ 20 de jandarmi din cadrul Gruparii de Jandarmi Mobile Cluj-Napoca au asigurat masurile de ordine publica la Catedrala Mitropolitana din oras, atat in interior, cat si in Piata Avram Iancu. Catedrala a ramas deschisa toata noaptea de luni spre marti, agentii fiind non-stop la datorie pentru a asigura un climat normal in desfasurarea pelerinajului.
Credinciosii au stat la rand ore in sir pentru a ajunge la raclele cu sfintele moaste si pentru a cere ajutor si mijlocire din partea sfintilor.

Si micutii de la Gradinita „Sfantul Stelian” a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului au fost dusi sa se inchine sfintelor moaste. „Am fost impreuna cu copiii de la Gradinita „Sfantul Stelian”, care s-au inchinat sfintelor moaste cu bucurie si nadajduim sa le aduca Dumnezeu putere, sa fie mai cuminti, mai buni”, a declarat directorul gradinitei, inspectorul Sorin Calea.

De asemenea, mai multi preoti din cuprinsul Arhiepiscopiei Clujului au organizat pelerinaje cu grupuri de credinciosi din parohiile lor, unul dintre ei fiind preotul paroh din Tiocu de Sus, Protopopiatul Gherla, pr. Dumitru Mamolea: „Am venit cu credinciosii din Parohia Tiocu de Sus pentru ca este foarte important pentru viata sufleteasca, dar si pentru cea trupeasca”.

Iesirea moastelor din Sfantul Munte este cu atat mai importanta pentru femei, carora accesul in Athos nu le este permis. „Am venit sa atingem sfintele moastele, mai ales ca noi, femeile nu avem acces la Sfantul Munte Athos si mi se pare un privilegiu sa fim in preajma atator sfinti, care ne ajuta si pe noi sa ne dezlipim de grijile zilnice, sa fim si noi capabili macar putin sa facem la fel”, spunea o credincioasa.

De la Catedrala Mitropolitana din Cluj-Napoca, sfintele moaste au ajuns marti dupa-amiaza la Manastirea „Inaltarea Sfintei Cruci” de la Casiel, acolo unde alte multimi de credinciosi le-au adus cinstire. Pelerinajul a continuat apoi spre Brasov, moastele intorcandu-se in Grecia pe 19 septembrie.

Efortul parintilor athoniti

Trecand pe la Schitul Prodromul, ca de altfel si pe la alte manastiri din Muntele Athos, un credincios din Medias a propus un pelerinaj cu sfintele moaste in Transilvania. Inaltpreasfintitul Laurentiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului si Mitropolitul Ardealului, a preluat initiativa si a facut toate demersurile necesare pentru ca solicitarea credinciosilor ardeleni sa ajunga la conducerea Sfantului Munte si sa fie aprobata, spre folosul duhovnicesc al romanilor ortodocsi.

Nu a fost deloc usor ca sfintele oseminte sa fie scoase din schit, ci actiunea a necesitat eforturi sustinute. Intregul proces a fost urmarit indeaproape de parintele Iustinian Stoica de la Schitul Prodromul, care, intr-un interviu acordat radio Renasterea, a dat marturie despre pasii care au fost necesari spre implinirea dorintei credicniosilor transilvaneni.

„De cand a fost gandul cel frumos si luminos, cel bun, al domnului director general Mircea Vescan de la Medias, ca sfintele moaste sa fie aduse de la manastirea romaneasca Prodromul, sa fie aduse in Transilvania pentru inchinare, deja au inceput piedici si greutati si probleme. Nu a fost usor, pentru ca trebuie indeplinite niste formalitati foarte riguroase. A trebuit ca Mitropolitul Ardealului, IPS Laurentiu de la Sibiu, sa faca o scrisoare catre noi in greceste si in romaneste, in care sa ne roage si sa fim de acord ca sa vina Sfintele Moaste spre inchinare in tara. Am facut demersul catre Manastirea Marea Lavra, de care apartinem noi, pentru ca noi nu avem acces sa comunicam direct cu conducerea Muntelui Athos, ci numai prin manastirea de care apartinem, manastirea Lavra. Manastirea Lavra a primit o scrisoare de la noi si pe cea in original a Mitropolitului Laurentiu, scrisa in greceste, ei la randul lor au discutat-o in sinaxa, in consiliul de conducere al manastirii, au aprobat si au inaintat-o spre aprobare conducerii Muntelui Athos”, a precizat parintele Iustinian.

Scurt istoric al Schitului Prodromul

Schitul Prodromul a fost intemeiat intre anii 1852-1866 de ieroschimonahul Nifon Ionescu si ucenicul sau, ieroschimonahul Nectarie. Dorind sa aiba la acest schit o icoana cu Maica Domnului, la care avea multa evlavie, parintele Nifon a cautat un pictor care sa o realizeze, gasindu-l la Iasi. In lucrarea sa, pictorul nu reausea sa ilustreze frumos fetele, dar postind si rugandu-se o zi intreaga, Maica Domnului a infrumusetat fetele in chip minunat. De la aceasta prima minune, in drumul ei, Icoana facea nenumarate lucruri miraculoase, tamaduind multime de bolnavi din mai multe orase. Icoana Maicii Domnului poarta numele „Prodromița” si se praznuieste pe 12 iulie.

In Schitul Prodromul se mai afla si alte icoane facatoare de minuni care o intruchipeaza pe Maica Domnului: Icoana Maicii Domnului „Aparatoare de foc”, „Inainte Vestitoarea” si „Ctitorita”. De asemenea, aici se gasesc icoana Sfintei Treimi si icoana Sfantului Ioan Botezatorul.

Dintre sfintele moaste adapostite de biserica schitului le amintim pe cele ale Sfinților Ierarhi Ioan Gura de Aur, Grigorie Teologul si Modest, Patriarhul Ierusalimului, ale Sfantului Apostol Matei, ale Sfintei Mucenițe Varvara, ale Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia, ale Sfantului Mucenic Trifon, ale Sfinților Doctori fara de arginți Cosma si Damian si ale Cuviosului Antipa de la Calapodesti.

In prezent in Schitul romanesc Prodromul se nevoiesc 25 de calugari romani

de admin

Chilia Sfantului Nil Izvoratorul de Mir

6:25 pm, august 22, 2011 în Locuri de pelerinaj, Sfinti de admin

Sfantul Nil Izvoratorul de Mir sau Sfantul Nil Athonitul, a fost unul dintre marii asceti ai lumii, asemenea marilor sfinti pustnici si facatori de minuni din primele veacuri crestine. Chilia unde a vietuit Sfantul Nil Izvoratorul de Mir se gaseste pe versantul de rasarit al Athonului, fiind unul din cele mai aspre locuri de nevointa din Muntele Athos. Privita de pe mare, aceasta chilie se aseamana unui “cuib de vulturi”.

Cuviosul Nil era de origine din localitatea Sfantul Petru Kynuria, situata in Peloponez. Si-a inceput viata monahala la Manastirea Maica Domnului din Malevi, unde s-a calugarit sub obladuirea unchiului sau, Ieromonahul Macarie, iar din Nicolae a fost numit Nil, spre cinstirea Sfantului Nil Sinaitul.

Din cauza numerosilor vizitatori si a lipsei de liniste necesara monahismului, a plecat de acolo impreuna cu unchiul sau, ducandu-se la Sfantul Munte. S-au stabilit in partea de miazazi a Athosului, aproape de Karavostasi, la un loc muntos si pustiu ce se numea “Pietrele Sfinte”, unde se afla o chilie sfintita cu hramul “Intampinarii Domnului. Acolo, se indeletniceau cu pictatul icoanelor, in schimbul carora dobandeau cele necesare traiului.

Dupa adormirea Ieromonahului Macarie, pentru a trai in liniste si singuratate, Cuviosul Nil s-a retras mai jos de chilia “Intampinarea Domnului”, intr-o pestera ascunsa, unde si-a petrecut tot restul vietii in post si in priveghere, rugandu-se neincetat si nevoindu-se pentru curatirea sufletului. Cele necesare traiului ii erau aduse de un calugar de incredere.

A trecut la cele vesnice in anul 1651, in chiliuta pe care si-o facuse in pestera. Pentru curatia sufletului si a trupului sau, a fost binecuvantat de Dumnezeu cu darul de a avea moaste izvoratoare de mir.

Se spune ca dupa adormirea lui a izvorat atat de mult mir din moastele sale, ca ajungea pana in mare. Aceasta minune nemaivazuta a adus la acel loc oameni greu bolnavi de pretutindeni. Dupa un timp, corabierii care treceau au inceput sa adune si sa vanda mirul pentru bani. Din acel moment, au incetat moastele cuviosului sa mai izvorasca mir.

Dupa ce Sfantul Nil s-a mutat la Domnul, in aceasta chilie au continuat sa traiasca ucenici ai sai.  In prezent, in acest loc se gaseste atat vechea chilie, ridicata in jurul pesterii, ce adaposteste o mica bisericuta, precum si doua mici incaperi, unde s-au nevoit Sfantul Nil, iar ulterior, ucenicii sai, cat si o chilie de data mai recenta, construita peste locul mormantului Sfantului Nil.

Drumul dus-intors de la Schitul romanesc Prodromu pana la Chilia Sfantului Nil Izvoratorul de Mir dureaza aproximativ trei ore. Pe traseu mai pot fi vazute locul unde Sfantul Ioan Cucuzel, in timp ce canta, a fost descoperit de catre un pustnic, pe cand pastea turma de oi si capre, dar si chilii ale unor pustnici ai timpului nostru

“A zis Cuviosul Parintele nostru Nil: Parintii cei mai dinainte ziceau rugaciunea intreaga si desavarsit: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiule si Cuvantul lui Dumnezeu, pentru Nascatoarea de Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul.” Iar cei de dupa dansii au lasat pe Nascatoarea de Dumnezeu si zic: “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma!” Iar cei de pe urma lor au lasat pe Fiul lui Dumnezeu si zic: “Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma.” Iar monahii vremii de acum au lasat Doamne si se nevoiesc numai pentru aur, si zic: “Iisuse, miluieste-ma.” Iar cei mai de pe urma o sa lase si pe Iisus si o sa zica numai “miluieste-ma”, nestiind cum sa se mai poarte si nici nu o sa cunoasca cine sa-i miluiasca.” (Din prorociile Sfantului Nil Izvoratorul de Mir)

Radu Alexandru ( preluat de pe Crestin Ortodox.ro )

de admin

Bema Apostolului Pavel din Samotracia

6:22 pm, august 1, 2011 în Locuri de pelerinaj, Sfinti de admin

Samotracia este o insula aflata in nordul Marii Egee. In Noul Testament, Samotracia este mentionata in Fapte 16:11, ca loc pe unde a trecut Sfantul Apostol Pavel in timpul celei de-a doua calatorii misionare: “Pornind cu corabia de la Troa, am mers drept la Samotracia, iar a doua zi la Neapoli”.

Faptele Apostolilor consemneaza ca, dus de catre Duhul, Apostolul Pavel a traversat prin Samotracia in Macedonia, ajungand la Neapoli, calatorind mai intai la Filipi, iar mai apoi, prin Amfipolis si Apolonia, catre Tesalonic si Veria (Fapte 16:9-17-14).

Orasul Palaiopoli, situat in capatul nordic al Samotraciei, reprezinta locul unde se presupune ca a ancorat vasul pe care se afla Apostolul Pavel, in timpul noptii, cand o incursiune pe uscat ar fi putut avea loc. Desi nu exista marturii care sa ateste acest lucru este totusi foarte posibil ca pe tarmul acestei insule, Sfantul Apostol Pavel sa fi pasit pentru intaia data in Grecia si Europa.

Deoarece multi crestini din intreaga lume viziteaza Samotracia, in cadrul pelerinajelor, in incercarea de a urma pasii Sfantului Apostol Pavel, Mitropolitul Antim al Alexandropolisului, a decis ca langa orasul Palaiopoli (unde exista cea mai veche biserica de pe intreaga insula inchinata Sfantului Apostol Pavel), sa fie ridicat un monument care sa marcheze trecerea Apostolului Neamurilor prin acest loc.

Monumentul, numit “Bema sau Tronul Apostolului Pavel” a fost sfintit pe 4 mai 2008. In fiecare an, in noapte dintre 28 si 29 iunie, in acest loc are loc o slujba de priveghere pentru praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel.

Bema Sfantului Apostol Pavel are in centru o masa precum cea din altarul bisericilor. Pe pereti intalnim mozaicuri ce infatiseaza activitatea misionara a Apostolului, impreuna cu versetul din Fapte 16:11, in mai multe limbi.

Samotracia – Istoric

Samotracia, insula ce are un relief predominant muntos, a fost locuita cel mai devreme in perioada neolitica, de catre populatii din regiunea Traciei.. De aici si numele acesteia, Samotracia, care insemna “cel mai inalt loc tracic”.

Colonistii greci au ajuns pe insula in jurul anului 700 i.Hr. Un secol mai tarziu, Samotracia a atins apogeul din punct de vedere economic, cand puterea sa navala i-a permis sa intemeieze puternice colonii comerciale pe uscat. Desi dupa numai un secol puterea acesteia avea sa se diminueze , faima Sanctuarului Marilor Zei a facut ca Samotracia sa fie cunoscuta ca centru al vietii religioase in nordul Marii Egee. Marii Zei au fost initial, zei gemeni cunoscut sub numele Cabeiri sau Kabeiroi, fiind cei mai temuti zei ai lumii subpamantene. Din secolul al IV -lea i.Hr, acestia au fost identificati cu patru zei: Hermes, Hades, Demetra, si Persefona.

In ultima perioada a existentei sale, centrul cultului din cadrul acestui sanctuar, a fost zeita Cibela. Misterele legate de cultul acestor zei au rivalizat cu renumitele mistere de la Eleusis. Potrivit lui Plutarh, atat Filip al Macedoniei, cat si sotia sa Olimpia au fost initiati aici in aceste mistere. De asemenea, Herodot si Regele Lisandru al Spartei au fost initiati in mistere din Samotracia.

In 340 I.Hr. Samotracia a devenit parte a regatului Macedonean, perioada in care au fost ridicate o serie de cladiri la Sanctuarul Marilor Zei de catre Filip al II-lea si succesorii sai. Ulterior, insula a intrat sub ocupatie romana. Cunoscuta statuie “Nike din Samotracia” (acum in Muzeul Luvru) a fost ridicata aici de catre Demetrius Policrates aproximativ in anul 300 i.Hr.

De-a lungul secolelor, Samotracia a fost in mare parte independenta, datorita sanctuarului sacru, insa, in anumite perioade, a servit ca baza navala pentru atenieni, traci si macedoneni. Dupa un cutremur puternic din anul 200 Samotracia a intrat intr-o perioada de declin si, odata cu patrunderea crestinismului, misterele au incetat sa-si piarda din importanta, pana in secolul al IV-lea cand cultul idolatru a incetat.

Din secolul al VII-lea Samotracia este cunoscuta ca o insula saraca si slab populata. Singura sa functie era aceea de loc de exil pentru cetatenii Imperiului Bizantin. In 1459 Samotracia a intrat sub dominatie otomana. In anul 1912 a fost restituita Greciei. In prezent, Samotracia are aproximativ 3000 de locuitori.

de admin

Pestera Sfantului Ioan Scararul

7:49 pm, mai 25, 2011 în Locuri de pelerinaj, Sfinti de admin

Sfantul Ioan Scararul a trait la sfarsitul secolului al VI-lea si in prima jumatate a celui de-al VII-lea, fiind pomenit de crestinii de pretutindeni pentru viata sa curata, inchinata Mantuitorului Hristos. Despre Sfantul Ioan Scararul stim ca s-a nascut cu putin timp inainte de anul 579 si a trait pana spre anul 649. La varsta de 16 ani a intrat in Manastirea Sinai sub supravegherea staretului Martiriu. Dupa moartea staretului, Sfantul Ioan Scararul s-a retras intr-o pestera la poalele Muntelui Sinai traind timp de aproape 40 de ani in meditatie rugaciune si studiu. In anul 639 era staret al manastirii, insa nu dupa mult timp s-a retras in vechea lui pestera unde si-a trait viata in meditatie si rugaciune, aici aflandu-si sfarsitul.

Traditia consemneaza ca loc de nevointa al Sfantului Ioan Scararul, pestera situata in Valea Tholas (Wadi Et-Tlah), aflata la aproximativ 8 km de Manastirea Sfanta Ecaterina.

Primele documente scrise in care pesterea este atestata, o amintesc ca loc de pelerinaj. In apropierea pesterii, in sec al XX-lea, a fost ridicat un asezamant monahal ce apartine de Manastirea Sfanta Ecaterina.

Dupa numele Manastirii Sinai Sfantul Ioan a mai fost numit si Ioan Sinaitul sau Scolasticul datorita vastei sale culturi, dar mai ales a fost numit ‘Scararul’, datorita operei sale, nume care a devenit celebru si care s-a impus definitiv.

Cea mai semnificativa lucrare a Cuviosului Ioan, care a devenit un model de nevointa, atat pentru monahi cat si pentru mireni este “Scara dumnezeiescului urcus” sau “Scara Raiului”. Sfantul Ioan a descris urcusul duhovnicesc catre ceruri, ca trecand prin 30 de trepte, referire clara la cei 30 de ani de viata ai Mantuitorului Iisus Hristos, inainte de a incepe activitatea publica. ‘Scara’ este considerata chiar de autorul ei o scriere ascetica. Primele cuvinte sunt un fel de introducere cu privire la monahism, insistand asupra lepadarii de lume si de sine. Urmatoarele 23 de capitole formeaza corpul principal al lucrarii, tratand despre pacate si virtuti intr-o ordine ce prezinta o anumita inlantuire. Inca din primele cuvintele se observa faptul ca treptele sunt privite ca niste stari ce nu pot fi lasate in urma, ci ca stari permanent ce trebuie mentinuta si adancita, iar in masura in care este adancita le poate cuprinde si pe celelalte.

Cuviosul Ioan Scararul este pomenit in fiecare an la data de 30 martie si in duminica a patra din Postul Mare.

de admin

Mormantul parintelelui Paisie Aghioritul

6:44 pm, mai 8, 2011 în Locuri de pelerinaj, Manastiri, Sfinti de admin

Manastirea Suroti (Grecia) unde se afla mormantul Cuviosului Paisie Aghioritul

de admin

Chilia Parintelui Arsenie Boca

10:51 pm, aprilie 10, 2011 în Locuri de pelerinaj, Sfinti de admin

Chilia Parintelui Arsenie Boca a ramas ca o marturie nestinsa a vietuirii sale isihaste in Muntii Sambetei, spre mangaierea tuturor celor care ii calca pragul. Chilia parintelui se afla in muntii Fagaras, pe Valea Sambetei, aproape de Cabana Sambata. Chilia parintelui a ramas pana astazi un loc de pelerinaj unde credinciosii se roaga, pun o floare sau aprind o lumanare.

“Cat de frumoase sunt pe munti picioarele trimisului care vesteste pacea, a solului de veste buna, care da de stire mantuirea.” (Isaia 52, 7) Chilia sa de pustnic, de pe Valea Sambetei, este un loc aproape inaccesibil, sapat in jgheabul unor pereti prapastiosi de stanca, pe care parintele sculptase chipul Maicii Domnului, transformand salbaticia muntilor in altar de rugaciune si meditatie.