Marturia unui taximetrist

9:46 am, decembrie 17, 2012 în Generalizari pripite, Marturisiri de credință, Nejudecarea aproapelui de Adrian

Salut!

Vreau sa va spun o mica povestioara intamplata Duminica asta, de dimineata, in speranta ca va poate fi de folos. Scurt si la obiect si fara inflorituri.

Am ajuns devreme la Biserica, si asteptam sa inceapa Utrenia. Eram in masina si ascultam la radio si butonam telefonul. Pe la ora 8 si cateva minute, apare un taxi si parcheaza langa mine.

Instantaneu asa cum am mai facut de multe ori, am inceput sa gandesc lucruri rele: ce o fi cu asta de parcheaza langa mine, de ce parcheaza langa Biserica, probabil isi cauta clienti, etc; il judecam. N-aveam o parere buna despre taximetristi, chiar generalizam ca sunt ‘toti o apa si-un pamant’, tigani, manelisti, si asa mai departe.

Ei bine, am ramas uimit cand vad ca a coborat un domn, nici vorba sa fie in vreun fel dubios, imediat mi-am dat seama ca nu avea client si nici nu lucra in acel moment. Ajunge in dreptul Bisericii, se inchina, si intra la Utrenie.

Va spun ca instantaneu mi-au dat lacrimile si am realizat ca Dumnezeu a vrut sa-mi arate ca nu ii e placut ceea ce faceam. Dupa cateva secunde mi-am revenit si am intrat si eu la slujba, alaturi de taximetrist! Asta este marturia pe care o face un taximetrist. Isi intrerupe programul la 8, Duminica dimineata, ca sa asiste la Utrenie si Liturghie.