Sinaxa Romanilor Sinaxa Abc Sinaxa Apologetica Sinaxa Istorica Sinaxa Familiei Sinaxa Copiilor Sinaxa Medicala Sinaxa Pelerinilor Sinaxa Iconarilor Sinaxa Psaltica Sinaxa Trup si Suflet Sinaxa Trup si Suflet



Doamne ajută! Bine ai venit în cadrul Sinaxei.
Te rugăm să îți creezi un cont nou sau să te autentifici în secțiunea din dreapta.
După înregistrare poți contribui cu articole noi în cadrul Sinaxei.


Pagina 74 din 81« Prima...102030727374757680...Ultima »

de admin

Tainica Sfințire – România și Boboteaza

12:59 pm, ianuarie 8, 2011 în Istoria românilor, Neamul romanesc, Traditii de admin

Măntuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta. Biruință bine-credincioșilor creștini asupra celor potrivnici dăruiește  și cu Crucea Ta păzește pe poporul Tău!

-România.Țara asta care, cândva, hrănea întreaga Europă, rămânâdu-i hambarele încă pline, care făcea atătea vinuri, că se învecheau până putrezeau și cădeau doagele butoaielor, șezând vinul apoi în cămașa lui, cum nota un cronicar al vremurilor bune.

Țara asta căreia Bunul Dumnezeu i-a dat de toate cu prisos, cum se face că a ajuns acum cenușăreasa lumii, aplicându-i-se dictonul tristelor istorii: ,,Săracă, țară bogată”?

-…Ne smerește Dumnezeu! Nu știe încă nimeni cu adevărat ce-i aici!

Cei care o vânează, îngenuchind-o spre a o silui la un mezat sau altul al neputințelor, sunt inconștienți.

Dacă ar lua  în calcul faptul că Dumnezeu ne-a așezat aici, fiind singurii care, de două mii de ani, nu ne-am clintit și că toți vecinii noștri ne-au găsit în aceste ținuturi. Că suntem singurii care nu ne-am inventat și n-am împrumutat credința, ci Dumnezeu ne-a formulat ca popor creștin, trimițându-l aici pe întâiul chemat la apostolie, făcându-l ,,Apostol al românilor”.

Dacă ar privi Cronologia Divină, ar înțelege că țara și poporul acesta sunt însemnate definitoriu de Dumnezeu, pecetluindu-i dintru început, inconfundabil, geografia și națiunea în chip treimic!

Trei zone: Moldova, Ardealul și Țara Românească, dotate fiecare cu câte o zestre egală în trei reliefuri – munți, dealuri și câmpii, sunt locuite de trei populații care, deși vorbesc trei dialecte distincte și definite, au înțelesurile comune și habitudinile specifice unui popor unitar.

Este însăși profunzimea formulei treimice: despărțită în unire spre a fi mereu unită-n despărțire!

România este singura zidire pământeană, din perspectiva unor riguroase cercetări, a cărei minunată arhitectură face ca toate apele ce-i izvorăsc, din toate cele trei zone, să se adune una-ntr-alta, vărsându-ise în cel mai mare fluviu european, care vine aici, se întregește cu aceste ape și făurește o deltă, ea însăși  fenomen unicat al Pământului.

Unicitatea lucrării lui Dumnezeu în această țară este continuă și la vederea tuturor!

Apele acestea care, de la mică la mare, se varsă în Marea cea mare, scaldă toate teritoriile, iar o dată pe an, de Sfânta Bobotează, sfințindu-se cu toatele, iarăși unic între toate țările creștine, ele sfințesc întreaga țară!

Au venit cândva, niște specialiști de la un institut internațional de cercetări, căutând să înțeleagă de ce legumele, fructele și cerealele românești sunt mai gustoase decât celelalte din lume, chiar și decât cele ale vecinilor noștri, de care ne despart doar niște linii formale, pământul fiind același.

După un an de studii și probe, rezultatele au fost superflue. N-au înțeles nimic. Nici nu aveau cum. Căci această taină a Sfințirii apelor ei n-o cunoșteau.

Toate acestea sunt, însă, de Dumnezeu rînduite de mii de ani, de la Sfânta Facere. Noi doar le subliniem acum, cu lumina cunoșterii, spre înțelegerea tuturor.

Dăm slavă și mărire, Domnului, îngenuchind, nu cum doresc obiditorii noștri, ci cu smerenie, murmurând:

„Cu noi este Dumnezeu, înțelegeți, neamuri, și vă plecați, căci cu noi este Dumnezeu!”

Dacă ar fi ruminat la toate acestea, cu înțelegere autentică, potentații tuturor vremurilor, s-ar fi dumerit că țara asta pravoslavnică, definită astfel  întru Divinitate, nu se poate trafica prin nici o bursă. Nu se poate pune zălog ori chezășie pentru nici un interes teluric și pasager. Ea nu a fost și nu va fi nicicând o piesă oarecare în vreun puzzle pastișat, pentru că este, prin toate ale sale, un întreg al Întregului Desăvârșit.

Istoria milenară ne arată că toți aceia care, indecent, aventuros, sau circumstanțial, au cutezat să-i maculeze, licențios, destinul, au plătit, mai curând sau mai târziu, ireconciliabil, tragic și inexorabil.

Țara aceasta este o icoană a tuturor sfinților, pictată cu sânge de martiri. Este o raclă uriașă, cuprinzând parțial sau în întregime moaștele înseși ale acestor sfinți. Este o smerită catedrală a lumii unde, neâncetat, Dumnezeu pogoară în fiecare zi cu toate Cerurile și, în marea taină a Sfintei Liturghii, săvârșită astfel, în monastiri și schituri, ne cheamă, veșnicindu-ne într-ale Sale: „Luați mâncați , acesta este Trupul Meu, Care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor. Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, Care pentru voi și pentru mulți se varsă, spre iertarea păcatelor.”

„Nu te vei învrednici, însă, de dragostea lui Dumnezeu fără cunoștință, nici de cunoștință fără credință”. (Cuviosul Teognost).

LUCRAREA – Cornel Constantin Ciomâzgă (Editura Cartea Actuală-2004; pag.84-87)

(Preluat de pe

de admin

George Pruteanu si Dogmatica Ortodoxa

11:42 pm, ianuarie 5, 2011 în Personalitati de admin

L-am cunoscut pe distinsul profesor şi politician, George Pruteanu pe internet accesând pagina www.pruteanu.ro, interesat fiind de unele aspecte ale limbii române care îmi scăpau la un moment dat. Am descoperit un Pruteanu dornic să împărtăşească tinerilor din vastele sale cunoştinţe, generos în ce priveşte pofta de a dărui spre a folosi din(şi în) limba noastră exactităţi, ci nu ambiguităţi, dar şi coleric, vulcanic, chiar radical când vine vorba de politică de nerespectarea unor norme elementare de ortografie şi ortoepie sau de introducerea limbilor materne ale minorităţilor în universităţi. Am reuşit între altele să-l provoc pe George Pruteanu să răspundă şi la un scurt chestionar pe teme spirituale şi aş mai aminti că regretatul profesor m-a ajutat să corectez textul mai multor lucrări şi cărţi tipărite, dintre care aş aminti doar una: Adevaratul mormant al lui Iisus Hristos

- Ce relaţie aveţi cu Dumnezeu, ce consideraţi că are aparte această relaţie. Ce părere împărtăşiţi în legătură cu Dumnezeu, aşa cum este prezentat în Dogmatica Ortodoxă?

- Nefiind preot, nu am misiunea de a propovădui. Să fiu întrebat “ce relaţie am cu Dumnezeu” mi se pare mai indiscret decît dacă aş fi întrebat, netam-nesam, ce relaţie am cu soţia. Nu poţi vorbi despre asta decît cu tine însuţi sau cu El. Felul cum e prezentat Dumnezeu în Dogmatica Ortodoxă înseamnă, pentru mine, cele trei volume de căpătîi ale lui Dumitru Stăniloae, minte strălucită.

- Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu s-au arătat deschişi spre ideea lui Platon că adevărata cunoaştere este în lumea de dincolo, după ce vom muri. Ce credeţi pe marginea acestui subiect – cunoaşterea în raport cu trecerea dincolo?

- Cred că Dincolo e ca “hanul spaniol”: Vei avea ce ai adus cu tine.

- Faptul că sunteţi atent şi interveniţi prompt atunci cînd vine vorba de ,,pocirea” limbii române indica un crez, o credinţă în ceva. Ce este acest ceva? Eu cred cu tărie – deşi nu sţiu să explic de ce – că ce faceţi în privinţa limbii române reprezintă un lucru, un act care îi sunt dragi lui Dumnezeu. Noica obişnuia să întrebe, ce faci omule cu mântuirea ta culturală. Credeţi că aveţi vreo contribuţie la mântuirea culturală a românilor?

- Mă obligaţi la vorbe mari: cred în forţa – pe termen lung – a spiritului (aş fi putut scrie şi: Spiritului).

- Din ce aţi făcut până acum în viaţa dumneavoastră ar fi vreun lucru pe care să vi-l reproşaţi?

- Doar unul?! Of, să fiţi dv. sănătos cîte sunt…!

- Pentru tinerii care vor să scrie şi să publice (în special în domeniul teologic) ce îndemn aveţi?

- Să nu scrie plicticos. Să iasă din clişee. Să nu vorbească de un Dumnezeu abstract.

(Preluat de pe http://cristiserban.wordpress.com)

Pagina 74 din 81« Prima...102030727374757680...Ultima »